Daca ati fost invitati vreodata la masa acasa la o familie din strainatate si gazda v-a intrebat daca mai vreti carnati sau placinta si ati refuzat politicos spunand ca nu mai puteti manca ati constatat ca mancarea va dispare instantaneu din fata. Obisnuiti cu obiceiurile noastre, va asteptati ca amabila gazda sa insiste si sa mai puteti manca inca 28 de bucati.
Mai acum cativa ani, intr-o lunga calatorie cu avionul, am avut nesansa sa nimeresc langa un suplu american care ar fi trebuit sa aiba bunul simt sa-si cumpere doua bilete. Omul s-a intins, sau mai bine zis s-a revarsat si drept este ca m-a intrebat daca ma deranjeaza. Am facut greseala sa-i spun ca totul e ok si consecinta a fost ca m-am dat jos din avion de parca as fi petrecut un week-end in gaura neagra din Calcutta. Ar fi trebuit sa-i comunic sa stea pe locul lui sau si mai bine sa-i indes pe gat pliantul cu produsele duty-free din avion.
Ceva de genul asta e si cu votul. Eu cred ca votul este un drept si nu o obligatie si in consecinta ma opun cu toate puterile introducerii votului obligatoriu. Partidele politice desigur ca fac tot ce le sta in puteri sa-si mobilizeze electoratul propriu, dar niciodata nu am putut intelege de exemplu posibilitatea de a vota la alta sectie de votare decat cea la care figurezi pe lista permanenta. Ai decis ca duminica sa o vizitezi pe matusa Maricica de la Botosani? Excelent, atunci vei manca poale-n brau dar ratezi ocazia sa votezi.
Povestile despre limitarea unui drept constitutional nu tin. Sa ne amintim ca la alegerile locale dintotdeauna si la alegerile parlamentare de anul trecut nu am putut vota decat la sectia de votare de acasa. Cetatenii romani din strainatate? Simplu, rezidentii au destule sectii de votare, iar pentru turistii de la Milano se aplica principiul cu tanti Maricica descris mai sus. Daca ne-am tine de aceasta regula, discutiile despre autobuzele lui Vanghelie ar deveni inutile. In plus, exista metode de a-i multumi si pe cei care aleg sa se plimbe. Eu stiu trei, dar din pacate niciuna nu se aplica la noi. Votul anticipat, votul prin corespondenta si votul electronic.
Nu indemn pe nimeni sa stea acasa duminica. Va rog si pe dumneavoastra sa votati, daca aveti chef. Si mai sper ca daca aveti rabdare sa cititi tampeniile pe care le scriu, s-ar putea sa votati PNL.
Etichete: alegeri europene, vot
Politica Liberala 
iunie 5, 2009 la 06:30 |
Buna dimineata
Am fost ieri la Comanesti, la intalnirea cu liberalul Crin. Am tras concluzia ca inca mai sunt sanse, asa ca voi merge la vot, asa cum o fac din ’90 incoace de fiecare data si, voi vota PNL.
Referitor la matusa Maricica de la Botosani si turismul electoral cred ca aceasta se intampla pentru ca, vreti nu vreti domnule ministru, tot clasa politica e de vina.
Sunt 100% de acord cu votul obligatoriu si numai in circumscriptia de care apartii, dar nu acum; el trebuia introdus imediat dupa ’89. Si, daca FSN-ul nu a facut-o – avand motivele lor – ma intreb de ce nu au facut-o cei din CDR sau din alianta DA, cei care tipau primii ca exista posibilitatea de fraudare a alegerilor dar, atunci cand ajungeau la putere nu luau nici o masura in acest sens?
Desi s-au tiparit carti de alegator, ele nu se folosesc. Nimeni, dar absolut nimeni nu a fost interesat in utilizarea lor. De ce?
Multe ar fi intrebarile si, nu stiu cate dintre ele ar primi si raspunsuri, asa ca ma opresc aici.
Salutare taica si noroc
PS. Pntru a fi sanse la toamna, dar si poate pentru un raspuns la scorul relativ mic pe care PNL-ul il va inregistra duminica , in raport de asteptarile mele, vreau sa va spun doar ca eu am participat la intalnirea electorala de la Comanesti, pentru ca m-am informat pe net. Filiala PNL de care apartin, nici macar nu si-a anuntat membrii ca Antonescu va veni in zona. Dealtfel, liderii ei nici macar nu au participat la aceasta intalnire… Asa ca, mai e mult de munca, mai ales in teritoriu.
iunie 5, 2009 la 12:16 |
Hm, chiar ca ma mir pentru ca la Bacau avem organizatie serioasa, cu rezultate bune. Ar fi trebuit sa faca si ei ceva promo pe media locala, ai dreptate.
iunie 5, 2009 la 07:21 |
Buna dimineata
Citesc blogul de mai mult timp si trec la pasul urmator. Postez.
Si eu consider ca votul este un drept si nu o obligatie. Ar fi fost bine sa putem vota anticipat (sunt situatii care impun o deplasare) si prin corespondenta (in caz ca esti la munca in alta localitate, in tara sau afara si nu poti fi in circumscriptia ta la timp, sau este costisitor).
Votez PNL din 1990. Raman alaturi de liberali.
iunie 5, 2009 la 12:15 |
S-a mai discutat de-a lungul vremii despre votul prin corespondenta, dar mereu s-a blocat discutia. Nu stiu de ce, pentru ca ar fi in folosul cetatenilor si ar micsora posibilitatile de fraudare. Uneori birocratia din diverse institutii blocheaza din inertie orice le-ar da de lucru in plus.
iunie 5, 2009 la 13:29
Toate formatiunile politice indeamna, azi, poporul sa mearga la vot. Toti indeamna insa masurile practice pentru a avea votul romanilor sunt lasate „pe alta data”.
De curiozitate, care ar fi institutiile publice care ar putea impiedica o decizie politica, cum este cea a stabilirii modalitatilor prin care un cetatean isi poate exprima votul ? Eu cred ca o initiativa legislativa parlamentara ar fi suficienta pentru finalizarea cu succes a modificarii legislatiei in materie.
iunie 5, 2009 la 13:37
Nimic oficial desigur. Dar ministerul de interne care organizeaza alegerile, ministerul de finante care zice ca ar costa prea mult etc
iunie 5, 2009 la 11:34 |
Introducerea votului obligatoriu probabil că necesită un referendum, nu-mi fac deci grijă că ar putea fi o decizie adoptată.
Ar fi culmea ca parlamentarilor să li se interzică votul imperativ dar electoratului să-i fie impus.
Eu aş dori pe buletinul de vot încă o rubrică, NU SUNT DE ACORD CU NICI UNUL DINTRE CANDIDAŢI, o rubrică care să permită invalidarea clasei politice. Asta da…
Dincolo de problema votului, sunt foarte îngrijorat de felul în care vorbiţi despre supraponderali. Sper că realizaţi că modul peiorativ prin care persiflaţi acel „suplu american” şi pe care îl siliţi moral să cumpere două bilete, este o discriminare evidentă şi, mai mult, o discriminare răutăcioasă. Nu este vina acelui pasager că avioanele îşi proiectează spaţiile pentru oameni de maxim 1,70 metri şi 80 de kilograme. Un om politic nu ar discrimina un om corpolent, ci ar munci pentru aplicarea unui nou standard internaţional pentru dimensionarea avioanelor, maşinilor, scaunelor, lifturilor… Se luptă pentru egalitatea femeilor cu bărbaţilor, este nevoie de o luptă între slabi şi graşi? Eu unul chiar aş vrea să ştiu dacă PNL are ceva cu oamenii graşi, cred că asta trebuie spus înainte de votul de duminică.
Pe de altă parte, votul de duminică are mare legătură cu impunerea standardelor (o atribuţie clară a organismelor europene)
Aveţi ştiinţă că pentru o bandă de alergat, un aparat de făcut sport (cu greutăţi sau pur şi simplu o placă de făcut abdomene) sau o banală bicicletă există o limită de greutate cuprinsă între 100 şi 120 kg? Adică cineva de 150 kg nu are voie să facă sport? Poate că PNL-ul ar trebui să se gândească la acest lucru ce poate fi rezolvat prin iniţiativă legislativă împotriva discriminării în loc să organizeze crosuri. Zic şi eu…
Încă o dată, ar fi bine să informaţi dacă PNL are ceva cu supraponderalii, nu de alta, dar România se pare că supraponderalii sunt cam 50%, să nu facă cumva greşeala să voteze cu PNL-ul şi să se trezească că se propune în P.E. bilete duble pentru cei care depăşesc 80 de kilograme.
iunie 5, 2009 la 12:12 |
La alegerile parlamentare s-au numarat separat voturile albe. Cel care merge pana la sectia de votare si introduce in urna buletinul alb exprima o parere de genul „nu sunt de acord cu niciunul”. Nu am auzit de o tara unde sa existe pe buletin o asemenea rubrica, dar sigur ca nu asta conteaza, pentru ca nu e nici ilegal nici neconstitutional, deci se poate daca la urmatoarea lege electorala se porneste o dezbatere pe acest subiect.
Era vorba de nesimtire, nu de greutate. Cat priveste treaba cu sportul, este piata libera! Costurile pentru dimensionarea aparatelor pentru greutati mai mari ar creste si nu poti obliga o firma privata sa faca ceva in acest sens. Daca eu fabric o banda de alergat care cedeaza la o greutate de 60 kg e treaba mea, daca iti convine o cumperi, daca nu, nu. Credeti ca nu exista in America fabricanti specializati pentru clienti 100+? Eu cred ca da, asa cum exista la haine si mobila de exemplu. La fel si cu liniile aeriene. Atat spatiu pot oferi ei pentru costul unui bilet. Nu-ti ajunge spatiul? Iei la business sau mergi cu vaporul, nu stiu, dar ii respecti pe cei din jur care platesc acelasi bilet si au aceleasi drepturi.
iunie 5, 2009 la 15:37 |
Domnule Mihai Voicu,
Eu sunt inginer şi vă pot spune cu siguranţă că orice aparat trebuie să fie conform cu anumite standarde. Nu există acest concept prin care producătorul spune „fac ce vreau cu riscul de a da faliment”…
Aceste standarde determină soluţiile constructive, coeficienţi de siguranţă, folosirea anumitor materiale, forme constructive…
Este adevărat, un producător de haine îşi poate alege tipodimensiunea (deşi şi asta este discutabil), eu nu vorbesc însă despre aşa ceva ci despre dimensionarea obiectelor de utilitate publică. Un scaun mai mare la avion înseamnă un spaţiu care nu este judicios folosit, un surplus de greutate obţinut din creşterea scaunelor… atunci poate ar trebui ca în avion să existe câteva locuri cu dimensiuni mai mari… o soluţie de compromis. Este însă evident că standardele, obţinute în trecut prin statistică, trebuie modificate pentru că între timp statistica s-a modificat.
De exemplu, ICS 97.220 Echipamente şi instalaţii sportive… Standard Românesc EN 913:2009 (e chiar proaspăt, înlocuieşte SR EN 913:2003), Echipamente de gimnastică. Cerinţe generale de securitate şi metode de încercare… Rezumat:
Standardul stabileşte cerinţe generale de securitate şi metode de încercare pentru toate echipamentele de gimnastică pentru începători, practicanţi generali, pentru performanţă şi excelenţă, destinate utilizării sub supraveghere.
Orice echipament de gimnastică trebuie să fie o soluţie constructivă conformă cu standardului respectiv. Acolo se definesc cerinţele de securitate şi metodele de încercare funcţie de o încărcare a aparatelor care acoperă o încărcare maximă (poate şi o încărcare excepţională) gândită statistic.
Gândiţi-vă că majoritatea cântarelor de baie acceptă greutatea maximă de 120 kg. Sportivii din rugby, că tot vă place dumneavoastră acest sport, depăşesc de multe ori această greutate… ei ce fac, nu se mai cântăresc, nu mai merg cu avionul pentru că se revarsă, nu au voie pe bicicletă? V-aţi gândit ce se întâmplă cu un un jucător de rugby de 120 kg (la ei masa contează) după ce nu vor mai practica sportul de performanţă? Vă spun eu. ajung probabil la 140-150 kg în mai puţin de un an.
„Nu-ti ajunge spatiul? Iei la business sau mergi cu vaporul, nu stiu”. Vă daţi seama că în acest moment este ca şi cum aţi spune că un supraponderal nu mai are voie într-un restaurant, într-un cinematograf, o sală de spectacol, o întâlnire electorală, pe un scaun al parlamentului, pentru că incomodează pe ceilalţi.
Eu nu am nimic împotrivă, sunteţi om politic şi aveţi voie la o opinie, ba chiar este benefic să aveţi o opinie… dar dacă aceasta este opinia domniei voastre şi a partidului din care proveniţi, spuneţi undeva, PNL spune: Graşilor, ne incomodaţi, descurcaţi-vă într-o altă lume decât a noastră! Şi mai adăugaţi pe alţii care vă incomodează… orbii, surdo-muţii, persoanele care nu au culoarea potrivită a pielii, cei care miros a transpiraţie, cei care au ochelari, cei care sunt cu chelie, cei cu handicap locomotor sau alte tipuri de handicap, bătrânii, copii străzii… că şi ei „deranjează” majoritatea.
Eu v-am dat ocazia să reveniţi, să spuneţi că v-aţi exprimat greşit, dar văd că domnia voastră chiar credeţi în această discriminare.
iunie 5, 2009 la 19:04
Sigur ca orice fabricant trebuie sa respecte niste standarde, de fabricatie si comerciale. Dar aceste standarde se refera la siguranta, sanatatea si corectitudinea informatiilor pe care le furnizeaza clientilor. Poti obliga pe cineva sa fabrice usi de 2,5 m inaltime pentru ca exista jucatori de baschet de 2,30 m inaltime? Daca fabricantii de avioane vor lua in considerare marirea spatiului alocat unui pasager este ok, pentru ca vom profita cu totii. Dar pana atunci si eu am drepturi egale cu ceilalti si daca platesc un loc am dreptul la intregul spatiu alocat acelui loc pe toata durata zborului. Spuneti ca s-ar putea aloca cateva locuri speciale cu spatiu mai mare. dar logic aceste locuri costa mai mult, nu? Dar acele locuri exista, se numesc business class. Nu am nimic impotriva cuiva si nu discriminez pe nimeni, vorbeam doar de drepturile mele egale cu ale celorlalti.
iunie 5, 2009 la 22:06
Practic a fost exact invers, uşile au fost mai mari, camerele au fost mai înalte şi apoi s-au făcut mici. Astfel de dimensiuni în construcţii sunt dimensionate în sistem modular şi, până nu de mult, erau strict legate de dimensiunea unei cărămizi (mă refer acum la vechea cărămidă obişnuită).
Uşile au şi ele o standardizare tipodimensională care derivă din mărimea golului, atât în lăţime cât şi în înălţime. Se pot face astfel diferite combinaţii de la dimensiunile minime 1985×610 la 2360×1265, cam 28 de variante în total. Cotele sunt în milimetri.
Desigur, se pot face şi pe comandă.
Îmi pare rău, nu pot fi de acord cu dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât impunerea unei politici de plată a două locuri pentru avion în funcţie de greutate este foarte actuală şi se doreşte impunerea acestei idioţenii. Desigur, nu veţi înţelege exact despre ce este vorba decât în momentul în care veţi fi chiar dumneavoastră discriminat. Încă o dată, vă respect părerea, doar că ar trebui să o faceţi publică ca atare. De exemplu, în următoarea campanie (probabil cea prezidenţială, că aceasta a trecut) spuneţi că PNL-ul doreşte, în spiritul egalităţii drepturilor cetăţenilor, să oblice persoanele care depăşesc anumite dimensiuni sau greutate să ia bilete la clasa bussines unde scaunele sunt mai mari.
iunie 5, 2009 la 22:23 |
Nu propun nimic, nu m-ati inteles. Propun doar ca locul meu, platit de mine, sa nu fie invadat de o alta persoana, indiferent de motiv
iunie 6, 2009 la 11:07
Asta spuneam şi eu, problema nu este cu persoana care este nevoită să vă invadeze, ci cu societatea comercială care nu asigură condiţii normale atât pentru dumneavoastră cât şi pentru cel care „vă invadează”. V-aţi gândit că cel care vă invadează este de vină… dar el ce vină are?
De aceea spun, în calitate de om politic care face parte dintr-un partid cu reprezentanţi în P.E. aţi putea încerca să reglementaţi astfel de situaţii… dacă aţi vrea.
iunie 5, 2009 la 11:51 |
@bibliotecaru,
Din punct de vedere al discriminarii pareti a avea dreptate dar….. nici oamenii normali nu sunt obligati sa suporte transpiratiile emanate de cei carora osanza li se revarsa peste tot! Iar ideea cu spatii proiectate pentriu 1,70/80 este o aiureala! Nu cred ca sunteti adeptul risipei si asa gandesc si cei ce proiecteaza, in general! si apoi nu e vina proiectantilor ca, mai nou, nesimtirea devine o stare de spirit in mai toate domeniile deci si in cel alimentar! Nu am nimic cu nimeni, aveti dreptate ca acesti oameni nu trebuiesc discriminati dar nici noi nu trebuie sa fim discriminati ingradindu-ni-se dreptul la un spatiu normal si aerisit!
iunie 5, 2009 la 15:44 |
În Statele Unite supraponderalii sunt mai mult de 60%, sunt deci majoritari. În România se pare că supraponderalii sunt în jur de 50%… Eu vorbeam despre faptul că standardele trebuiesc modificate pentru a se adapta noilor statistici. Dacă „normalii” ar fi obligaţi să se înghesuie în nişte scaune de copii, brusc ar înţelege despre ce vorbim.
Eu nu cred că există supraponderali care au ales să fie aşa, nu li se poate imputa lor ceva, vina o poartă poate alimentaţia plină de substanţe non-naturale, poate degradarea genetică a speciei umane. Să ne gândim că acum 100 de ani un om cu burta mare era foarte rar şi, de obicei, însemna prosperitate. Peste o sută de ani cei sub 100 kg vor fi „anormalii dizgraţioşi”. Niciodată nu ştii cum se întoarce roata şi cel care se revoltă astăzi că se revarsă grasul peste el ajunge în postura celui cu handicap…