Imi place Top Gear. Imi place nu pentru ca sunt pasionat excesiv de masini, ci pentru ca este cea mai buna emisiune de divertisment din lume. Imi place pentru ca prezentatorilor nu le pasa de political correctness – Jeremy Clarkson l-a numit pe primul ministru britanic “an one eyed Scottish idiot”. Dar mai ales imi place pentru ca baietii de la Top Gear, atunci cand afla ca trebuie sa traverseze desertul Makgadikgadi in niste masini din anii 70 sau ca urmeaza sa navigheze peste Canalul Manecii in niste masini amfibie se intreaba senini “How hard can it be?”
Crin Antonescu si noi, toti cei de la PNL, avem de recuperat increderea zdruncinata dupa alegerile europarlamentare, de revizuit discursul economic, de recuperat electoratul urban care a votat in semn de protest pentru performanta guvernului cu PRM si nu cu PNL, dar si electoratul urban care nu a iesit pe 7 iunie din casa, de gasit mesaje adecvate pentru tineri, cei care voteaza pentru prima sau a doua oara, de rezolvat problema accesului pe televiziuni, dar si a alegerii celor care apar, de recuperat mostenirea guvernarii Tariceanu, atat dpdv al performantei concrete cat si al imaginii, de reluat comunicarea cu pensionarii si cu agricultorii, de construit un spirit de echipa cu cei 700 de primari PNL, esentiali pentru votul in mediul rural, de inchis subiectele interne care ii macina pe unii, de recuperat 10 procente, de intrat in turul 2 si de castigat alegerile.
Well, how hard can it be?
Etichete: alegeri prezidentiale, Clarkson, Crin Antonescu, PNL, Top Gear
Politica Liberala 
iunie 13, 2009 la 07:44 |
Pe cati din cei 700 de primari credeti ca mai puteti conta? Nu de alta, dar baietii de la PDL si PSD se pricep foarte bine la racolari, iar primarii sunt si ei oameni, nu?
iunie 13, 2009 la 10:47 |
Foarte putini au plecat din PNL, nici nu prea pot din cauza legislatiei. Au mai facut insa non combat sau chiar mai rau, au dat voturi la alte partide. Situatia difera de la judet la judet. Marea majoritate pot fi recuperati daca vor simti ca sunt parte a unei echipe.
iunie 13, 2009 la 08:28 |
Mihai, stiu ca nu este un moment favorabil, dar copiii asteapta un raspuns de la mine. Eu astept un semn de la tine. Reusim sa ajungem la Florica? Incerc alta varianta?
iunie 13, 2009 la 10:53 |
vezi mail
iunie 13, 2009 la 10:39 |
Mda, este mult de recuperat. Dar daca au fost gasite atat de multe probleme de rezolvat inseamna ca s-a constientizat faptul ca s-a gresit. Este bine. Timpul pare lung insa este putin.
Ma gandeam, uneori, la impactul pe care l-ar avea prezenta liberalilor in locurile aglomerate. De preferat persoane cunoscute sau usor identificabile (chestia asta cu identificarea lor de catre oameni este de discutat) care sa aiba disponibilitatea de a raspunde intrebarilor oamenilor, fara a da impresia ca intra in mijlocul lor pentru a face propaganda. De exemplu in piete, in marile magazine, in statiile de metrou, in parcuri etc.
Liberalii nu sunt cunoscuti de alegatori. Cum sa fie votati daca liberalii stau ascunsi, daca evita contactul cu alegatorii.
Eram in piata Vitan, anul trecut. Doi tineri liberali, un baiat si o fata, frumosi, bine imbracati, eleganti (poate prea eleganti pentru o piata), incercau sa lamureasca lumea sa voteze cu liberalii. Tanerii au atras atentia multor precupete si a oamenilor din piata. Au stat destul de putin. Dupa ce au plecat, au inceput discutiile. Erau laudati ca sunt frumosi, ca sunt eleganti, ca vorbesc frumos … Erau, normal, si contristi, oameni care aveau convingeri ferme pentru PD-L, PSD, PRM. Dar, in general, impresia a fost favorabila. La vot insa nu. O sigura vizita in piata asta destul de circulata si doar pentru a imparti pliante nu a fost suficienta. Pentru „dragoste si fidelitate” se cuvine a acorda mai mult timp celor carora le-o ceri.
Ma bucura faptul ca v-ati hotarat sa recuperati guvernarea Tariceanu. De fapt, in perceptia mea, aceasta guvernare este bulgarele de aur al liberalilor. Explicata si pusa la dispozitia electoratului pentru a face comparatie cu actuala guvernare ar duce la schimbarea atitudinii electorilor fata de liberali si i-ar determina sa ii aleaga. Este parearea mea.
iunie 13, 2009 la 10:53 |
Iata, ai mai adaugat si tu pe lista. Trebuie sa putem!
iunie 13, 2009 la 11:56 |
@ Mihai Voicu
Nu mi-am putut suprima un zâmbet în timp ce citeam cum politica identifică cât se poate de corect cauzele care îndepărtează electoratul. De ce nu m-am putut opri să zâmbesc? Pentru că pe cât de corect sunt identificate cauzele, pe atât de mult politica refuză, cu obstinaţie, să facă ce trebuie, să fie NORMALĂ. Parcă aş asista peste tot la perversităţi de tipul masochismului politic. Şi cum masochismul se împleteşte firesc şi cu sadismul, poporul simte din plin purtarea sadică a politicii.
Iată că zâmbesc atunci când citesc „avem de recuperat increderea zdruncinata dupa alegerile europarlamentare” este o afirmaţie însoţită de acelaşi discurs bazat pe injurii aduse guvernării. Păi tocmai acest sistem de „ne înjurăm şi nu facem real nimic” a îndepărtat electoratul.
Eu aştept momentul când politicienii aleşi ai PNL nu vor mai vorbi ca reprezentanţi ai PNL ci ca oameni care au câteva zeci de mii de voci în spate. Eu aştept momentul în care un politician ales al PNL se va consulta mai mult cu electoratul care l-a ales şi va asculta mai puţin de negocierile „politice” duse de câteva persoane la centru. Eu aştept momentul în care cine important în partid spune „mâine votăm împotriva legi X” şi parlamentarii vor răspunde că nu sunt de acord, legea X este în favoarea electoratului. (sau viceversa)
Până atunci… vorbe, simple vorbe.
iunie 13, 2009 la 13:40 |
Mihai,
Abunda „scrisorile deschise” catre liberali.
E una noua aici:
http://www.pesurse.ro/2009/06/scrisoare-deschisa-catre-liberali.html
Tu ce parere ai?
iunie 13, 2009 la 14:12 |
Foarte bun comentariul lui Cepeca. Recuperarea imaginii ar trebui sa inceapa din discutiile cu oamenii in strada. Tot astept sa vad activisti liberali care sa discute cu lumea in piete, la metrou, etc.
Nu numai ca au fost putini in campania la europarlamentare, dar au fost si foarte timizi (cel putin la mine in sector). Imparteau pliante dar nu incercau sa comunice cu oamenii.
In schimb m-au abordat vreo X activisti de la Martorii lui Iehova (unii chiar la usa!). Astia da activ de partid 🙂
iunie 13, 2009 la 14:15 |
Apropo, cine reprezinta PNL in sectorul 3? La alegerile din toamna a fost un nene de la PNT-CD la senat si unul Gica Numaistiucum la camera deputatilor. (colegiul 12). Stiu ca i-am cautat atunci pe net dar n-am reusit sa aflu macar ce meserie au.
iunie 13, 2009 la 14:25 |
Nu avem parlamentar ales in sectorul 3. Recunosc insa ca organizatia locala a inceput sa faca treaba sub un presedinte tanar, Florin Alexe. Au luat 18,8 % la euro pe sector, ceea ce e un mare pas inainte, ca nu prea treceau de 10.
iunie 13, 2009 la 14:30 |
Mihai, la noi in sectorul 1 e tot Vlad Moisescu la conducere? Si sediul e tot pe Magheru ca acum multi ani cand eram eu membru PNL si domnul Ionescu -Quintus era presedinte?
iunie 13, 2009 la 15:12 |
Este exact. Si a luat 24% acum.
iunie 14, 2009 la 01:12 |
Mi se pare mie sau tu ai umor negru? 🙂
iunie 14, 2009 la 20:55 |
Mihai, intrebarea nu e „How hard can it be?”,
ci „Does it matter how hard it is?”.
Important e pe de o parte ca este posibil,
pe de alta parte CA NU AVETI DE ALES,
pentru ca rezultatul de la europarlamentare
poate insemna garantia esecului
SAU O MOTIVATIE PUTERNICA,
transformabila in garantia reusitei.
Nu exista varianta intermediara.
iunie 14, 2009 la 21:33 |
You’re exactly right. De aceea este important ce se va intampla maine, avem o sedinta importanta.
iunie 15, 2009 la 07:13 |
Mihai,
din cate-mi dau eu seama, votantul inclinat mai degraba catre PNL decat catre alte partide are cateva caracteristici ale lui: e un tip activ, ocupat, critic, selectiv, mai degraba urban decat rural, care doreste sa primeasca sanse si nu ajutoare, si e oarecum mofturos. Adica nu iese din casa degeaba. Cauta la partide o abordare ordonata, logica, programe care promit, nu oameni care fac promisiuni. Ce-ar fi ca PNL sa inceapa de-aici?
In termeni militari, „strategie” este partea de planificare efectuata pana la contactul cu trupele inamicului. Tot restul e tactica. Are PNL o strategie coerenta de recuperare? Are PNL o strategie coerenta de comunicare cu sustinatorii? Are PNL resursele necesare punerii lor in practica?
Daca e sa ma iau dupa ce-am vazut la europarlamentare, doar sa scoateti din case electoratul pro-PNL urban, si v-ati asigura o pozitie solida pe piata politica (pentru PNL, probabil ca un „market share” de 20% e bun, 25% e catre maximum). Dar pentru asta votantul vostru posibil (eu, de exemplu) trebuie sa simta ca merita. Or, pana acum…
Vorbiti-mi direct mie, potentialul vostru votant. Intalniti-va cu mine. Ascundeti figurile triste, care alunga oamenii (cu tot respectul pentru cate au facut pentru partid, exista seniori care nu mai ce cauta sa vorbeasca in public). Si, mai ales, demonstrati-mi ca pot avea incredere in solutiile economice propuse (principala mea preocupare) inclusiv in oamenii care le vor pune in aplicare.
Exista resurse bogate si in afara partidului. Cautati-le si puneti-le in valoare. Unele resurse abia asteapta sa fie folosite, altele pot fi utilizate cu costuri minime. De ce sa nu tineti cont de asta?
iunie 15, 2009 la 09:01 |
Primarii nu prea si-au facut treaba la alegerile astea in Dolj. Foarte putina
implicare si asta s-a vazut in rezultate. Despre cele aparute in Gds de sambata ce parere aveti domnule Voicu?