Un drum prea indepartat

Intre Romania si China exista o singura asemanare, cred, iar aceea la timpul trecut. In anul 1990 in Romania existau 100 km de autostrada – de la Bucuresti la Pitesti –  iar in China existau tot 100 km de autostrada – de la Beijing pana nu mai stiu unde. Acum in Romania sunt… mi-e rusine sa spun, iar in China sunt cam 10.000 km de autostrada.

Elefantii nu pot sari, indiferent cat de mult ar incerca si poate de aceea nici nu incearca. Tot asa si guvernele Romaniei, indiferent de culoarea politica, nu pot construi autostrazi si am impresia ca nici nu mai incearca. Ca sa nu mai vorbim de perioada cand unii considerau ca nici nu trebuie sa incerce, pentru ca nu este nevoie de autostrazi. Acesta este singurul – si nu exagerez – punct slab si al guvernarii Tariceanu. Este adevarat ca doi ani de mandat au fost mancati de un domn Dobre, daca va mai amintiti de el, specialist in trenuri cu mineri si de alt domn Berceanu, care se preface si acum ca incearca. Dar oricum nu avem scuza.

Nu mai tin minte cati kilometri de autostrada a promis guvernul Aliantei DA ca va realiza, dar a realizat nu 5, dar nu mai mult de 100 si un pic. Stiu insa ca Berceanu, la reinstalarea in functie, a promis o cifra foarte exacta, de genul 1142 de km, precis doar pentru a fi credibil. Pentru ca pana acum a realizat nimic in jumatate de an. Stim stilul lui Berceanu, ii place sa schimbe tot cand vine din cand in cand, cam des pentru gustul meu, la ministerul transporturilor. Directori, planuri, contracte, finantari, exproprieri, mai ales planuri si exproprieri. Si rezultatul este tot nimic in ani si ani si ani.

Este un fenomen care, recunosc, ma depaseste. How hard can it be?

Etichete: , , , , , , , ,

19 răspunsuri to “Un drum prea indepartat”

  1. Dia Says:

    Buna dimineata
    In ceea ce priveste constructia de autostrazi, pe mine nu ma mai ingrijoreaza numarul de kilometri facuti, care a devenit ca cifra masurabila, ceva ce poate fi echivalentul penibilismului, ci costul cu care s-au facut acesti kilometri.
    Prin natura ocupatiei mele, am colaborat o vreme cu o firma de constructii care a lucrat in subantrepriza la autostrada soarelui; la un sprit de vara, patronul imi povestea cum veneau tiganii seara si furau cam tot ce insemna metal si care se montase cu o zi-doua inainte; totul se facea cu stirea constructorilor si a autoritatilor, sub inalta obladuire a politistilor si jandarmilor, deoarece „parandaratul” chestiunii era destul de consistent.
    Asa se explica de ce in Romania se construieste la loc ses, cu un pret dublu sau chiar triplu uneori , decat au construit croatii prin muntii de exemplu.
    Faptul ca orice se face cu bani publici in aceasta tara are un miros profund de cacat, il stie toata lumea, inclusiv cei care vin de afara si care isi pun in bussines planurile de afaceri 15-20% bani pentru asa ceva. Altfel, cum dreaku s-ar explica vilele, masinile de lux, vacantele de lux si traiul de huzur pe care si-l permit sefii din interne, justitie , transporturi, servicii? Mergeti in orice localitate mai rasarita din Romania si veti vedea ca la iesire au rasarit cartiere de vilute cochete, in curtea carora troneaza impunator 2-3 masini de lux. Intrebati ale cui sunt si veti primi raspunsuri de genul: aia e a lu’ sefu de la politie, aia e a lu’ ala de la vama, aia e a lu’ ala de la transporturi. Nimeni nu-i vede, nimeni nu-i intreaba nimic, omerta functioneaza pe deplin.
    Cred ca asta ar trebui sa isi propuna PNL in timpul ce va urma: sa readuca numele de Romania la locul lui; pentru ca azi, numele tarii in care locuim noi – „marea masa a pulimii care voteaza” – citat din Viorel Hrebenciuc – nu e Romania ci Omerta.
    Salutare taica si noroc

    • mihaivoicu Says:

      In caelasi registru se mai afla modificarea traseelor astfel incat sa treaca pe anumite terenuri si altele. Din pacate fenomenul pare sa fie atat de canceros, incat nu se face absolut nimic.

  2. Lars Says:

    China e China, dar eu vă recomand un drum cu mașina prin Turcia. Este o experiență… mind-blowing!

  3. Drumurile turcilor | NeneaLars.com Says:

    […] un post despre Turcia, cu riscul de a vă plictisi. Mă gândeam că v-am dat suficient, dar acest post al lui Mihai Voicu mi-a adus aminte să scriu ceva mai mult despre drumurile […]

  4. Bibliotecaru Says:

    Diferenţa dintre China şi România este disciplina. Să nu uităm că şi pe timpurile ceauşiste se construiau cartiere peste noapte, asta nu înseamnă că era şi bine.

    Pe mine mă miră ceva. Toată lumea spune că rezerva de petrol a lumii se va termina foarte curând. În concluzie, dacă nu va mai exista benzină pentru autoturisme, ce anume vom face cu autostrăzile?

    Specialiştii estimează epuizarea resursei de petrol în anul 2050, adică mai avem încă 40 de ani. Este evident că atunci când petrolul va fi pe sfârşite, adică în ultimii 10 ani, petrolul nu va mai fi folosit drept combustibil, ci pentru restul industriei care foloseşte ţiţeiul ca materie primă. Încă 10 ani înainte, adică din 2030 în 2040, lipsa petrolului va scumpi atât de mult preţurile benzinei şi motorinei încât automobilele cu motoare cu ardere internă se vor reduce natural dat fiind că automobilul va deveni curând un lux.

    Cu alte cuvinte, zecile de miliarde investite în autostrăzile româneşti au o justificare în exploatare doar aproximativ 25 de ani (probabil că autostrăzile nici nu se vor termina până când nu va mai fi nevoie de ele), din care 5 sau 10 de criză. Eficientă a fost (ar fi fost) construcţia autostrăzilor în anii ’70, astăzi nu mai cred în investiţiile în autostrăzi. Pe de altă parte, investiţiile în calea ferată ar fi astăzi foarte utile zilei de mâine, pentru că soluţii pentru energia regenerabilă, adică electricitate ieftină şi ecologică, există din plin.

    Dacă astăzi identificăm „deştept” soluţiile, mâine ne va fi mai uşor. Construcţia autostrăzilor ne va aduce în rândul lumii la final, când va fi degeaba, aşa cum şi intrarea în NATO şi UE s-a făcut la final, când avantajele s-au cam şters şi astăzi mai mult plătim decât primim…

    • mihaivoicu Says:

      Nu sunt nici specialist in resurse minerale, nici in mediu, dar am citit si alte studii, cum ca rezerva de petrol este mai mare decat se spune, rezerve in platourile continentale, in siberia, in alte zone mai putin exploatate pana acum. Pe de alta parte si cercetarile in domeniul propulsiei electrice sau cu hidrogen sunt in curs. Nu stiu, dar peste tot in lume investitiile in infrastructura rutiera continua.

    • Bibliotecaru Says:

      Eu nu cer să mă credeţi pe cuvânt, mai ales că ar fi absurd ca cineva să ştie sigur din moment ce probabil în subsolul mărilor şi oceanelor mai sunt multe resurse, nu ştiu însă cât de mult pot fi exploatate. Sunteţi parlamentar, problema autostrăzilor este importantă, prea importantă pentru a vă încrede în ceea ce spun eu, puteţi cere informaţii la minister, puteţi întreba specialiştii de la dumneavoastră din partid, puteţi întreba chiar şi pe domnul Patriciu, sunt convins că domnia sa ştie foarte bine despre ce este vorba, puteţi cere informaţii şi la organismele internaţionale, puteţi să solicitaţi lucrările lui Colin Campbell sau Jean Laherrère, puteţi să răsfoiţi formulele de calcul care determină Curba lui King Hubbert, calcule care până acum s-a verificat.

      Desigur, şi propulsia electrică este o soluţie. În definitiv vehicolele electrice sunt de dinainte de automobilele propulsate de motoare cu ardere internă. Relativ la hidrogen am foarte mari rezerve, este greu de produs (energofag), dar mai ales foarte explozibil…

      Dacă îmi permiteţi, aş vrea să vă sugerez o idee (nu este originală, deja se aplică). Omul pleacă spre o localitate. Pentru asta se urcă cu tot cu maşina pe o platformă de tren, trenul îl duce unde are nevoie, acolo coboară, îşi face treaba pe care o are de făcut, apoi se urcă pe o altă platformă de tren şi se întoarce. În condiţiile în care infrastructura feroviară este excelentă, traficul permite o exploatare eficientă, viteza de deplasare între localităţi va fi analoagă mersului pe autostradă cu automobilul, transportul feroviar este mai ieftin, mai puţin poluant, mai economicos cu petrolul deficitar, mai ferit de accidente, nu este nici obositor drumul… Să nu mai vorbim că pe calea ferată reparaţiile sunt mult mai puţine şi se fac mult mai uşor. Un vagon poate purta 50 de tone, poate şi mai mult, limita este gabaritul şi încărcarea pe boghiu… 100 de vagoane per garnitura de tren (mai multe sau mai puţine funcţie de cerere)… Un astfel de sistem poate prelua cu uşurinţă un trafic de autostradă pentru autoturisme sau măcar o mare parte din el.

      Desigur, sunt zeci de soluţii pentru înlocuirea traficului auto, unele mai futuriste, altele mai pragmatice… Eu cred că totul ar trebui studiat înainte să investim mari sume de bani în ceva ce fi abandonat de nepoţii noştri. Din păcate, cei mai mulţi oameni de decizie din România iau decizii pe baza unui „trebuie să”.

      • mihaivoicu Says:

        Bineinteles ca problema este de fapt un mister iar parerile sunt impartite. Nu trebuie sa pariem totul pe un singur cal (putere). Este anormal insa sa ne gandim ca ne ajung 250 km de autostrada. Sigur ca nu este cazul sa facem autostrada intre Buhusi si Plopeni, dar suntem mult prea inapoiati. Este perfect sa ne gandim si la investitii in trenuri de mare viteza pentru pasageri, la trenuri de capacitate mare pentru marfa si chiar automobile dar nu ne permitem sa pierdem 50-100 de ani de dezvoltare economica doar pentru ca s-ar putea sa se termine petrolul. De acord ca resursele s-ar putea sa devina mai greu accesibile, dar presupunem ca si tehnologiile de extractie vor evolua. Si sa nu uitam de bio-diesel sau de o eventuala dezvoltare e unei tehnologii de fabricare a combustibililor sintetici

      • Bibliotecaru Says:

        Bio-diesel nu poate duce decât la foame, deja s-a întâmplat asta, combustibilul sintetic se face pe baza gazului, care este la fel de deficitar precum petrolul sau din biomasă (puternic energofagă) sau cărbune. Sinteza Fischer-Tropsch are în plus nevoie de un catalizator pe bază de metale de tranziţie. Cele cu fier sunt mai complicate, cele cu Cobalt, Nichel şi Ruteniu sunt ceva mai scumpe şi mai periculoase. În plus, deşi s-au produs aceşti combustibili, producerea este la stadiul de studiu, costurile imense, producţia industrială este încă un vis.

        Eu nu spun să fie abandonate şosele, spun să fie modernizate cele care sunt. Sunt convins că nişte şosele bune vor descărca foarte bine fluxurile chiar dacă nu sunt pe trei benzi pe sens. Ideale ar fi investiţiile în linii de centură care să ocolească localităţile mici.

        Poate că petrolul nu se va termina în 2050, poate nici în 2100, dar parcă văd că oricând s-ar termina ne va lua pe nepregătite, că aşa e românul, nu se aşteaptă ca iarna să fie frig şi vara cald. Unii deja au de zeci de ani centre de exploatare cu energie neconvenţională, noi încă ne chinuit să le citim prospectele fără să ne hotărâm de ce să ne apucăm. Aici este teama mea, că atunci când vom avea în sfârşit nişte autostrăzi minunate, nu vom mai avea maşini cu care să circulăm cu ele şi ne vom chinui să construim telegondole sau altceva pentru încă o sută de ani.

  5. Narcis Says:

    Ma bucur ca cineva din PNL isi asuma si esecurile guvernarii(chiar daca pare a fi singurul). Cat despre Berceanu, la ce fata de mafiot are, nu-l vad facand autostrazi, pentru ca odata cu finalizarea lor, se termina si sursa de venituri. Si campanii mai sunt…

  6. Roxana Iordache Says:

    Voi mai bine vedeţi de Ridzi, lăsaţi răfuielile interne pentru după ce-l daţi jos pe Băsescu. Cazul ăsta îl îngroapă, dacă voi sunteţi în stare să polarizaţi voinţa şi motivaţia politică să fie îngropat. E vorba de fiică-sa, e marea lui vulnerabilitate. Mai are una. Loviţi în amândouă, până-l daţi jos! Pe urmă, puteţi să vă daţi jos şi între voi. Ai văzut unde a dus prostia înlocuirii lui Tăriceanu.

    • mihaivoicu Says:

      Nici nu-mi da prin cap sa ma gandesc la revolutii interne. Cei de la PD sunt in mare, mare panica pe acest caz, se vede limpede.

  7. Daniela Says:

    Roxana zice ca inlocuirea lui Tariceanu a fost o prostie. Nu se poate verifica . Putea Crin sa duca PNL la 30% in cateva luni ? Nu putea nici Tariceanu mai mult,sunt convinsa. Romaniei ii trebuie un SOC ,si va veni ! Cu sau fara autostrazi va fi un dezastru ;aproape ca nu trebuie sa fii fericit sa preiei carma unei tari in dezastru.E ca si cand ai vrea sa fii la carma unei corabii care se SCUFUNDA ….Nu exagerez,veti vedea dupa 1 ian 2010.

  8. Daniela Says:

    Paradoxal,SOCUL ar fi necesar pt ca multi oameni sa deosebeasca adevarul de minciuna ,binele de rau si POATE cu ocazia asta ar iesi mai multi din pasivitate. De exemplu sa mearga la vot . Poate ne vom mai uita si in „sus” ,la Dumnezeu…,cel mai mare castig !

  9. Florin Matei Says:

    Sigur că diferenţa între cei 100 de kilometri de autostradă carpato-danubiano-pontică şi cei 10.000 de kilometri de autostradă ,,galbenă” e mare. Putem discuta şi despre zidul chinezesc şi vidul românesc. Sunt comentarii sterile… Mai în glumă, mai în serios, la câţi ani a rămas România în urmă, şi la ce criză ne paşte, soluţia ideală ar fi aplicarea teoriei economice a lui Adam Smith.
    Cât despre faptul că pe unii îi incomodează că Antonescu a devenit preşedinte al PNL, întreb: nu s-a întâmplat asta în urma unor alegeri democratice? Dacă da, ce rost are să-l tot înţepăm pe omul ăsta şi să-i găsim atâtea şi atâtea cusururi? De acceptat, nu-l acceptăm, de ajutat, nu-l ajutăm, de încurajat, nu-l încurajăm! Dorim să piardă, ca să ne iasă nouă prognoza? Dacă da, atunci PNL are o problemă interioară cel puţin la fel de mare precum PD-ul cu Monica Ridzi.

    • mihaivoicu Says:

      Paradoxal este ca se intampla un fenomen invers. La alegerile europene, 7 din primele 10 filiale PNL in ordinea rezultatelor au fost filiale care l-au sustinut pe Tariceanu la Congres. Va garantez ca cei care au”pierdut” la Congres nu fac non combat si nici nu saboteaza

  10. Bibliotecaru Says:

    Observ o dezbatere interesantă, „Este dl. Antonescu un preşedinte mai bun pentru PNL decât dl. Tăriceanu?”.

    Cred că o analiză serioasă în această direcţie ar trebui începută nu cu studiul celor două personalităţi liberale, ci cu studiul funcţiei de preşedinte de partid. Urmărind o listă a îndatoririlor preşedintelui de partid politic, se pot extrage şi calităţile pe care acest preşedinte ar trebui să le aibă. La final se compară lista de calităţi cu personalitatea celor doi lideri liberali.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: