Eroarea lui Ion Iliescu

Ion Iliescu a greșit când i-a executat pe ăi bătrâni la Târgoviște. Ar fi meritat să așteptăm 20 de ani și să-i legăm de scaun în balconul Casei poporului, de unde planificau să ne vorbească despre multilateral dezvoltat, să vada ACDC live la București. Satisfacția ar fi fost mult mai mare.

În sfârșit au venit și la noi. După ce i-am ascultat cu zgomot de fond la Voice of America, pe benzi de Kashtan sau pe casete TDK înainte de 1989, apoi pe căi din ce în ce mai sofisticate, monștrii australieni ne-au oferit un super-show.

Și un fan adevărat 🙂

Anunțuri

Etichete: , , , ,

18 răspunsuri to “Eroarea lui Ion Iliescu”

  1. transildania Says:

    🙂 Imediat vor intra han, octaa si altii sa comenteze ca in perioada 2004-2008 din cauza lui Tariceanu nu au venit ACDC la Bucuresti…

    • tibi Says:

      Mie nu imi plac ACDC asa incat incat mi-a placut de Tariceanu ca nu i-a lasat sa vina la Bucuresti.

    • Octavian Radu Says:

      Nu sunt nici fan. Si oricum nu asta are de-a face cu politica sau cu economia.

      Oricum, esti haios 🙂

    • han Says:

      :))

      Din pacate PNL/Antonescu e cel care s-a lepadat de guvernul Tariceanu in campania din 2009, improscand intreaga perioada 2004-2009, chestie pe care nu am inteles-o. Nu sunt de acord nici cu cei care spun ca PDL a adus criza nici cu cei care spun ca PNL-ul a adus-o. Nu am incredere in politicieni care spun ca numai ceilalti sunt de vina. Nu poate nimeni sa ma convinga ca a avut cineva din Romania vreo influenta in caderea Lehman Brothers, subprime mortgages si tot bubble-ul de credite care s-a spart si am ramas fara bani.

  2. diaconescumarius Says:

    Ma intreb pentru cine a batut clopotul la Hells Bells si constat ca tunurile nu au fost reglate cum trebuie la For those about to rock, pentru ca locul de adunare al celor 322 a ramas totusi in picioare la sfarsit ! 🙂 \m/

  3. Turambar Says:

    Exorcizarea diavolului din casa cea mare prin emiterea de sunete dracesti la zgomot macsim. Stim, faceau barbarii pe vremuri. Si functiona…

    Mda. Ce cool e Turambar. El i-a vazut pe zgomotosi anul trecut. Ce recentzi sintetzi, domnilor. Provincialilor. Huooo! La Bach cu voi…

    🙂 :angel:

  4. radu Says:

    Eh, Iliescu, saracu, l-a adus si el pe domnu` Maical, Dumnezeu sa-l ierte, chiar daca nu l-a dus la Casa Poporului 🙂 Fiecare cu ce-a reusit, dar tot Marcel Avram sa traiasca!
    @transildania: da, Tariceanu e vinovat ca a dat bani la bugetari si pensionari in loc sa-i aduca pe AC/DC. Ce rusine! 🙂
    Nu-l uitati pe @astralro. Cred ca sunteti un pic nedrept cu @octaaa.

  5. astralro Says:

    Lasati bai tampeniile astea si vedeti unde sunt miliardele alea cheltuite in 2007/2008 pentru lucrari contra inundatiilor , cum da o ploaie mai mare oamenii iar au apa in curti si case ?

    • Cetateanul Popescu Says:

      De ce-ti place tie sa traiesti cu fata la trecut? De cand te vad activ aici nu faci decat sa te plangi de Tariceanu. Gata, epoca asta a trecut de aproape doi ani! Ca sa merg si eu pe aceeasi idee, tie ce-ti zic urmatoarele: 2009, an de criza dar electoral, cu cresteri de cheltuieli publice? 2009, an cu promisiuni de „iesire din criza” si „vesti bune, a crescut productia agricola”? 2010, cu cheltuieli de achizitii de bunuri si servicii in 4 luni (aproape) cat pentru intregul an 2009? 2009-2010, ani de criza fara masuri anticriza? 2009, an de „forfetar” cu minus cca 700 milioane euro din cauza forfetarului (adica: plus de la forfetar = 300, minus la bugetul de somaj din cauza somerilor din firmele inchise = un miliard)? Hai, mai las-o cu Tariceanu!

      Asta de mai sus a fost doar un exercitiu de prelungire a logicii tale plangacioase. Nu ma intereseaza. Eu sunt ingrijorat de azi si de maine. Singura masura „anti-criza” anuntata pana acum: taierea cu drujba a veniturilor bugetarilor si pensionarilor si o rasteala televizata „anti-evaziune”. In rest… nada. Doar Basescu, care ia masuri de capul lui si arunca responsabilitatea pe guvern si parlament. Viitor de aur tara noastra are, nu?

      Astia de-ti sunt dragi tie habar n-au ce trebuie sa faca. O gasca de manelisti, care s-au repezit la ciolan si acum, ca s-a terminat carnea de pe el, dau din colt in colt. Sa taiem salariile… dar proiectele faraonice si inutile (cum ar fi „case la tara pentru specialisti”… care specialisti?) ale Ministerului Dezvoltarii? Dar achizitiile publice? Mai vrei? Ca mai am exemple.

      Ce sa zic, Tariceanu e de vina pentru tot. Viermii care au ajuns la guvernare si-au frecat menta doi ani n-au nici o vina? Lacustele care au devalizat bugetul (sa-ti aduc aminte de Ridzi? de Udrea?) si cer acum „solidaritate” sunt Albe-Ca-Zapada? Impostorii care ocupa ministerele economice de doi ani si-au ucis libera initiativa si nici acum nu sunt capabili sa se desprinda de ugerul bugetului unde-i incadrezi?

      N-avem solutii. Pedeleii traiesc intr-o lume paralele si se intersecteaza cu noi, amarastenii, doar la oteve si labe unu teve. Pe langa ei pana si Ponta pare competent! Si tu te gasesti sa macani de Tariceanu. Macar liberalii incearca sa vina cu idei. Dezbaterea lor publica poate genera solutii (nu ca astia de-i iubesti ar fi capabili sa asculte, dar…)

      Doamne, mare Ti-e gradina, cu portile larg deschise, dar uite ca tot se gasesc unii sa-i sara gardul…

      • han Says:

        @Cetatean Popescu
        Ai dreptate cand spui ca e greu sa judeci trecutul, ca e greu de crezut ca altcineva ar fi facut altfel. Totusi ce se propune acum prin taierea programelor sociale e un program, nu e chiar nimic. Da, ar fi putut fi mai bine, dar cum romanii lasa totul pe ultimul minut … In aceeasi logica, e greu de spus ce ar fi facut altii, dupa parerea mea Geoana ar fi lungit-o si mai mult si ne-ar fi dus in faliment.. fiecare cu parerea lui .. Acum trebuie sa analizam programele existente, si deocamdata nu exista nici un program de la PNL 😦

  6. adrian Says:

    am facut greseala sa migrez sus pe dealul unde activati cu onor … acolo s-a auzit oribil, regret profund ca nu m-am oprit jos; m-au indus in eroare aia de au „cantat” inainte de Iris ….
    macar imaginea de sus a fos fantastica, acea mare de licurici rosii era simpatica.
    sincer, si eu ma gandeam in timpul concertului cum ar fi fost sa iasa Ceausescu la balcon sa vada show-ul 🙂

  7. adrian Says:

    @transildania: ziceai de han si octaa si ai uitat nemeritat de astralro 🙂

  8. howitzer Says:

    Imi aduc aminte ce greu făceam rost de înregistrări cu muzică „de afară” înainte de 89…
    Nici pentru mine ACDC n-a fost în top5 al preferinţelor personale, dar sigur a fost şi rămâne în top10
    Şi australienii sunt de mare actualitate, „mesajul artistic transcede determinarea actului de creaţie”!
    Când prin holurile conferinţelor de presă de la palatul celui dintâi şi mai iubit naufragiator al ţării sună „Hells Bells” ne mai trezim şi noi „din somnul cel de moarte” şi ne dăm seama că patinăm „on the Highway to Hell”, fie că suntem victime stupide (ca mine) fie că ne jmecherim şi noi cât putem, la locul nostru („What would you do for money, honney”!??)
    Whooom whooom

  9. Bibliotecaru Says:

    Nu pot decât să constat cât de bine se potrivesc coarnele pe capul politicienilor.

  10. astralro Says:

    bravo „adrian” pa ei nene cum se poate , sa scoata astia numai minciuni despre „bravii” nostrii politicieni nepatati si integri . hai sa ne luam iar de ridzi cu 100000 de mii de euro si sa-l uitam pe vosganian cu 3 miliarde , hai sa ne luam de udrea cu perdelele si sa-l uitam pe seful „anchetatorilor” maretul orban care a dat hotelul astoria la pret de apartament si care calca un om pe trecerea de pietoni si nu pateste nimic fiind” fratele” lor voicu pe felie (apropo voicu avea clienti numai din psd si pnl , oare de ce ?)ETC.

  11. radu Says:

    @astralro: stimabile, dar de Mantog care chiar a omorat oameni pe trecerea de pietoni nu spui nimic? De marile tunuri ale lui Videanu si Berceanu? De milioanele obtinute pe de-a moaca pt. partid numai pe patinoarul de la Brasov si pe cate si mai cate? De cele 20 de miliarde imprumut in an de criza pentru realegerea lui Basescu? De minciunile servite FMI, pana cand s-au prins? Desantajul lui Basescu asupra vguvernului tariceanu cu cresterea salariilor pt. profesori?
    Si, mai ales, de dorinta patologica a lui Basescu de a distruge PNL, care a generat inscenarea cu biletelul, spargerea aliantei DA, sabotarea permanenta a guvernului Tariceanu si impingerea liberalilor in bratele PSD (care cel putin nu le-au cerut sa se sinucida si sa fuzioneze cu ei)?

  12. Comunicare Says:

    PROGRAM DE URGENȚĂ
    PENTRU IEȘIREA DIN CRIZĂ ȘI RELUAREA CREȘTERII ECONOMICE

    Anul 2010 este un an crucial în evoluția viitoare a României.

    O guvernare eficientă este obligată să adopte măsuri de reformă instituțională și de modernizare a marilor sisteme publice (educație, sănătate, pensii, ordine publică ș.a.), însoțite de programe investiționale adecvate, care să stopeze declinul economic și să asigure, începând cu anul viitor, reluarea creșterii economice. Dimpotrivă, o guvernare lipsită de voință politică și de pricepere cum este cea actuală va crea haos administrativ, va adânci deficitele și va crește datoria publică, ajungându-se chiar la blocaje în funcționarea statului.

    Criza românească este marcată, în primul rând, de reducerea dramatică a produsului intern brut, precum și de scăderea brutală a nivelului de trai. După primul trimestru al anului 2010, economia românească continuă să fie in recesiune. Această contracție este însoțită de dublarea numărului de șomeri. Influența directă a creșterii șomajului asupra bugetului ajutorului de șomaj va fi, în 2010, cu 1 miliard de euro mai mare decât în 2008. Costul șomajului asupra bugetului consolidat va fi de peste 2,5 miliarde de euro.

    Anul 2010 înregistrează recorduri fară precedent în ceea ce privește deficitul bugetar, care în trimestrul I 2010 este, în termeni nominali, cel mai mare, pentru această perioadă a anului, din intreaga istorie a României, de cca. 2 miliarde de euro. Fară măsuri rapide și severe de ajustare, deficitul bugetului consolidat va depăși, la șfârșitul anului 2010 9% din PIB (11 miliarde de euro).

    Datoria publică a crescut de la 21,7% din PIB în 2008 (față de 22% în 2004), la peste 30% din PIB în 2009 și risca să ajunga la peste 36% din PIB în 2010, ceea ce ar însemna o creștere de peste 20 miliarde de euro. Aceasta ar duce, practic, la o dublare a datoriei cumulate în toată perioada tranziției. Faptul că această creștere urișă a datoriei publice are loc în condiții de recesiune face ca ea să devină nesustenabilă.

    Situația economică și dezechilibrele bugetar-fiscale au reluat, pe fundalul scăderii dramatice a învestițiilor străine, trendul crescător al deficitului de cont curent și al volatilității cursului de schimb, cu tendința de slăbire a monedei naționale.

    Aceste realități impun la intrebarea “Ce-i de făcut?” un răspuns imediat, dar nu pripit, ci eficient. Lipsit de responsabilitate și de viziune și copleșit de panică, Guvernul, în frunte cu primul sau ministru en-titre Traian Băsescu, a anunțat un pachet de măsuri care prevede, în principal, reducerea în termeni nominali a veniturilor salariale ale bugetarilor cu 25%, precum și reducerea pensiilor și ajutoarelor sociale cu 15%. Pachetul cuprinde, de asemenea, o serie de măsuri de creștere a fiscalității. Toate acestea vor duce la scăderea veniturilor a peste 9 milioane de cetățeni români, pentru majoritatea lor dincolo de pragul de suportabilitate, la scăderea consumului, cu influență negativă asupra sectorului privat, precum și la creșterea somajului.

    Acest așa-zis program va vlăgui și mai mult economia, afectată de lipsa oricăror măsuri anticriza în cursul anului 2009, va crea dezordine socială și va agrava declinul economic. În aceste condiții, în scurt timp vom asista la noi măsuri de ajustare a dezechilibrelor bugetare, făcând de neevitat o majorare a impozitelor directe și a taxei pe valoare adaugată, situație de neacceptat, în opinia Partidului Național Liberal, pentru cetățenii României.

    Iată de ce Partidul Național Liberal respinge acest pachet de măsuri ca fiind un răspuns inadecvat la provocările realității. O reducere mecanică, fără discernământ, a cheltuielilor salariale și sociale ale bugetului, nu poate fi o masură înțeleaptă.
    Partidul Național Liberal consideră că actualul impas poate fi depăşit printr-o acţiune de ansamblu pe trei direcţii: stimularea investiţiilor, creşterea veniturilor bugetare şi redimensionarea rolului statului.

    Partidul Naţional Liberal propune un Program de Urgenţă pentru ieşirea din actuala criză şi reluarea creşterii economice. Acest program işi propune ca orizont de timp imediat încadrarea în ţintele stabilite în Acordul revizuit cu Fondul Monetar Internaţional, în condiţiile în care nu sunt abandonate măsurile reformatoare. Prin Programul PNL sunt propuse măsuri ferme de modernizare a sistemelor publice şi de creştere a rolului activ, stimulator, al bugetului. Această asumare strategică pentru anul 2010 creează premisele ca anul 2011 să devină anul relansării economice, oferind condiţii pentru ameliorarea nivelului de trai al populaţiei.

    În consecinţă, obiectivele asumate de PNL prin Programul de Urgenţă sunt următoarele:

    A) Crearea unui cadru favorabil mediului economic şi promovarea unor măsuri sectoriale cu efect de antrenare a economiei;
    B) Reducerea cheltuielilor publice prin restructurarea cheltuielilor bugetare şi redimensionarea rolului statului şi nu prin reducerea salariilor şi pensiilor bugetare. Se va avea în vedere încadrarea în ţinta de deficit convenită cu FMI, de 6,8% din PIB pentru anul 2010 ;

    C) Creşterea veniturilor bugetare precum şi reducerea evaziunii fiscale;

    D) Eficientizarea sistemului de management şi control pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene.

    PACHETUL DE MĂSURI IMEDIATE PROPUSE DE PNL

    A.Crearea unui cadru favorabil mediului de afaceri

    În viziunea liberală, susţinerea mediului de afaceri reprezintă singura soluţie pentru relansarea economică, pentru crearea locurilor de muncă, pentru consolidarea bugetar-fiscală şi pentru ameliorarea nivelului de trai. Politicile publice trebuie să asigure un cadru predictibil şi adecvat relansării economice. Un parteneriat onest între un Guvern responsabil şi mediul privat contribuie la prosperitate şi pace socială.

    a) Menţinerea actualului sistem fiscal. Aceasta înseamnă, în primul rând, menţinerea cotei unice de 16%, care a constituit unul din principalele motoare ale dezvoltării economice în perioada 2005 – 2008, fiind considerată de mediul de afaceri drept cea mai importantă măsură fiscală luată în perioada de tranziţie. Suntem, de asemenea, împotriva creşterii cotei standard de TVA de 19%. Orice majorare de TVA va conduce la scăderea consumului, va pune în pericol atingerea ţintei de inflaţie şi va afecta categoriile cele mai sărace ale populaţiei, aflate deja la limita suportabilităţii;
    b) Anularea impozitului minim, măsură care a lovit, mai ales, micii întreprinzători, antrenând un mare număr de radieri, lichidări ori suspendări de IMM-uri (aproape 200 000 în 2009);
    c) Reducerea TVA pentru construcţiile şi tranzacţiile de locuinţe noi la 5%, pentru stimularea industriei construcţiilor şi a pieţei imobiliare;
    d) Reaşezarea redeventelor şi taxelor de concesiune, ceea ce ar putea dubla veniturile statutui din aceste surse;
    e) Introducerea taxării inverse pentru produsele agro-alimentare şi pentru lucrările de construcţii – montaj, cu efect în ceea ce priveşte reducerea evaziunii fiscale;
    f) Reducerea integrală a impozitului pe venit şi a cotelor de contribuţii sociale pentru întreaga perioadă a anului 2010, pentru angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează persoane aflate de peste trei luni în şomaj. În anul 2011 reducerea cotelor de contribuţii sociale se va situa la un nivel de 50%;
    g) Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă;
    h) Achitarea obligaţiilor în termen de maxim 30 de zile de la data scadentei, de către toate instituţiile din administraţia centrală şi locală către furnizori. Acest set de măsuri va fi însoţit de un mecanism de compensare în cadrul aceluiaşi buget precum şi de emiterea unui “certificat de garantare” de către instituţiile publice debitoare, pentru asigurarea finanţării de către instituţiile bancare;
    i) Capitalizarea CEC BANK, mărind astfel resursele de creditare utilizate la finanţarea cu prioritate a IMM-urilor;
    j) Capitalizarea EXIMBANK, pentru promovarea exporturilor şi diversificarea instrumentelor de asigurare şi garantare a operaţiunilor de export;
    k) Capitalizarea Fondului Naţional de Garantare a IMM – urilor;
    l) Aplicarea unui program de susţinere a pieţei de capital;
    m) Instituirea, în colaborare cu Banca Naţională a României, a unui mecanism de atragere, prin sistemul bancar românesc, de linii de finanţare de la instituţiile financiare internaţionale cu destinaţia creditării întreprinderilor mici şi mijlocii;
    n) Asumarea angajamentului politic ca totalul cheltuielilor de investiţii să fie mai mare decât deficitul bugetului consolidat. Astfel va exista garanţia că împrumuturile sunt îndreptate exclusiv către investiţii, creând astfel resursele de rambursare a lor.
    Creşterea deficitului bugetar se va face exclusiv pentru:

    – investiţii publice în infrastructură;
    – cofinanţarea fondurilor europene;
    – parteneriat public privat;
    – capitalizarea instituţiilor financiare ale statului, inclusiv a fondurilor de garantare;
    – îmbunătăţirea managementului IMM-urilor;
    – ajutor de stat pentru mari proiecte investiţionale.
    Alături de stimularea mediului de afaceri sunt necesare şi o serie de măsuri care să aibă efect de antrenare în economie. Astfel, mediul de afaceri trebuie susţinut şi prin politici publice elaborate pentru sectoarele importante cum ar fi agricultura (ex. sistemele de irigaţii şi cele de preluare a recoltei), energia, transporturile şi mediul. De asemenea, este necesară elaborarea şi adoptarea unei noi politici industriale în concordanţă cu cerinţele Pieţei Interne a Uniunii Europene

    B. Reforma cheltuielilor publice

    Orice reformă trebuie să înceapă cu reforma statului. În viziunea liberală, reforma statului înseamnă reformarea principalelor sisteme publice. Aceasta reformă nu se face prin reducerea mecanică, nediferenţiată a cheltuielilor publice, ci prin redimensionarea rolului statului şi restructurare bugetară.

    a) Reducerea aparatului birocratic.
    Restructurarea administraţiei publice centrale prin:

    – Reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care le realizează;
    – Reducerea, în continuare, a numărului de agenţii care trebuie să urmărească, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează ( autorizare, reglementare, control etc.), iar, pe de altă parte, să respecte principiul autonomiei funcţionale sau independenţei, şi evitarea conflictului de interese;
    – Unificarea caselor naţionale de asigurări de sănătate (Casa Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Casa Naţională de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi CNAS);
    – Reorganizarea stucturilor teritoriale din subordinea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale la nivel regional;
    – Reducerea aparatului prefecturilor la care se vor păstra în principal atribuţii în domeniul controlului de legalitate.

    – Restructurarea administraţiei publice locale prin:

    – generalizarea standardelor de costuri şi de personal pe baza unor criterii de performanţă şi mărimea unităţii administrativ – teritoriale;
    – desfiinţarea structurilor deconcentrate în majoritatea domeniilor. Astfel, inspectoratele şi direcţiile judeţene din domeniile educaţiei, sănătăţii, culturii, agriculturii etc. vor fi desfiinţate şi atribuţiile lor vor fi transferate autorităţilor locale;
    – Utilizarea fondului de rulment al autorităţilor publice locale numai pentru investiţii ( măsura temporară 2010 – 2011).

    b) Reducerea cheltuielilor bugetare şi stoparea risipei, prin ajustarea unor capitole de cheltuieli:
    – Reducerea cu 50% a cheltuielilor prevăzute în legea bugetară cu:
    o Achiziţii de imobile, dotări independente;
    o Elaborarea studiilor de prefezabilitate şi de fezabilitate;
    o Deplăsări, detăşări, transferuri;
    – Reducerea cu 25% a cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat cu bunuri şi servicii (protocol, carburanţi, poştă, telecomunicaţii)
    – Instituirea prin lege a obligativităţii realizării de către autoritaţile publice locale de investiţii, în primul rând în domenii prioritare (alimentare cu apa, tratarea apelor uzate, canalizare, transport, sănătate şi educaţie); orice investiţie va fi aprobată numai după finalizarea celor din domeniile menţionate (mai ales în situaţiile în care acestea reprezintă angajamente ale României faţă de UE);

    – Instituirea obligativităţii ca instituţiile publice centrale şi locale să elaboreze proiectele de investiţii cu respectarea cerinţelor aplicabile proiectelor finanţate din fondurile europene, cuprinzând în finanţarea acestora, în mod obligatoriu, şi o cotă parte de finanţare europeană;
    – Organizarea de licitaţii la nivel central pentru obiectivele de investiţii, bunuri şi servicii pentru toate structurile din subordine sau în coordonare, măsură ce va avea ca efect reducerea cu cca 30% a cheltuielilor la nivelului bugetului consolidat;
    – Plata prin card a pensiilor în mediul urban, pentru reducerea cheltuielilor poştale;
    – Modificarea cadrului legislativ referitor la achiziţiile publice în ceea ce priveşte:

    o posibilitatea semnării contractelor de achiziţii publice odată cu decizia autoritaţii contractante de atribuire a contractelor (după expirarea termenului legal de contestare şi soluţionarea acestora de către autoritatea contractantă);

    o înfiinţarea, în cadrul Curţilor de Apel, a unor complete de judecată specializate în domeniul achiziţiilor publice, sprijinite de un corp de experţi acreditaţi în domeniul achiziţiilor publice; instituirea unui sistem de amenzi aplicabile autorităţilor contractante în cazul în care decizia acestora se invalidează de către instanţă;

    o în vederea eliminării ofertelor sub/supraevaluate, stabilirea şi impunerea unui algoritm de eliminare a preţurilor neobişnuit de scăzute/mari ;

    o definirea clară a modului în care se pot modifica contractele de achiziţii.

    c) Redimensionarea rolului statului prin reducerea atribuţiilor sale şi transferarea acestora către mediul privat prin:
    – Scoaterea din sfera de cuprindere bugetară a unor instituţii de autorizare şi certificare, cu păstrarea acestora sub controlul autorităţilor de reglementare;
    – Crearea Camerelor agricole şi transferarea atribuţiilor specifice ale statului către acestea;
    – Stimularea privatizării în domenii precum educaţia, sănătatea, cercetarea.

    C. Creşterea veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale

    O politică eficientă în acest domeniu poate oferi resurse considerabile îmbunătăţirii execuţiei bugetare. Conformarea voluntară a scăzut de la 83% în 2008 la 72% în 2009. Fiecare procent de creştere a conformării voluntare asigură un plus de jumătate de miliard de euro la veniturile bugetare.

    Măsurile imediate pe care le propune Partidul Naţional Liberal în acest domeniu sunt:

    a) Introducerea unor bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care îşi plătesc taxele la termen;
    b) Reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale, către Bugetul General Consolidat la 0,02% pe zi, corelat cu nivelul anual al dobânzii de referinţă al Băncii Naţionale a României;
    c) Continuarea procesului de informatizare al ANAF şi finalizarea centralizării bazelor de date şi interconectarea sistemelor IT cu cele ale caselor de asigurări sociale (pensii şi sănătate);
    d) Reforma structurilor de control şi inspecţie fiscală din subordinea ANAF (inspecţie fiscală, garda financiară, antifraudă şi supraveghere vamală), prin unificarea acestora într-o singură structură de control antifraudă, eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor precum şi interpretarea şi aplicarea diferită a legislaţiei fiscale;
    e) Utilizarea brigăzilor multilaterale de control din statele UE în ceea ce priveşte operaţiunile de import intracomunitar cu bunuri;
    f) Utilizarea unor echipe internaţionale, specializate în control vamal în zonele de risc de la frontiera cu ţări nemembre ale Uniunii Europene;
    g) Elaborarea unui nou act normativ privind colectarea unificată a impozitului pe salarii şi a contribuţiilor sociale, precum şi implementarea declaraţiei unice.

    D. Eficientizarea sistemului de management şi control pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin:

    – externalizarea unor funcţii atribuite în prezent administraţiei publice centrale, în baza prevederilor actelor normative europene (ex. funcţia de plată);
    – asigurarea transferului de fonduri în mod direct, de la nivel central către contractori, evitând astfel un circuit financiar prelungit;
    – acordarea avansului pentru IMM-uri şi autorităti publice locale se va realiza fără obligaţia prezentării garanţiei de avans, dar cu obligaţia efectuării plăţilor din contul de avans doar pentru facturi aferente proiectului aprobat;
    – verificările cheltuielilor pentru proiectele publice se vor realiza după efectuarea integrală a plăţilor, asigurând astfel un rulaj ridicat al fondurilor publice;
    – fondurile europene se vor derula fie prin trezoreria statului, fie prin bănci comerciale (la dobânda de piaţă), şi nu prin Banca Naţională a României;
    – realizarea de analize economico-financiare pentru proiectele publice de investiţii şi acordarea contribuţiei bugetului de stat, în completare, în funcţie de capacitatea de cofinanţare a beneficiarului final;
    – posibilitatea acordării unui bonus financiar (creşterea contribuţiei publice naţionale) pentru situaţiile în care proiectele europene sunt finalizate în avans faţă de termenele contractuale.

    Aplicarea hotărâtă a acestui Program va asigura echilibrul finanţelor publice, ajustarea deficitelor şi relansarea economică. Programul nostru, spre deosebire de al celorlalte partide politice parlamentare, nu-şi propune să scadă veniturile populaţiei, aşa cum propune PD-L, şi nici să crească fiscalitatea, aşa cum doreşte PSD. În aceste momente grele pentru România, PNL îşi reafirmă opţiunile de dreapta care constau în stimularea iniţiativei private în slujba binelui public şi în aşezarea instituţiei numite cetăţean în centrul tuturor politicilor sale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: