Posts Tagged ‘Ceausescu’

Nu contaţi pe noi!

septembrie 25, 2010

Manifestaţia poliţiştilor din faţa palatului Cotroceni văd că i-a băgat în stare de şoc pe portocalii. Am văzut declaraţii de tip sovietic ale unor parlamentari PD care se plâng de jignirea insemelor naţionale, dar şi intensificarea activităţii postacilor portocalii care merg pe aceeaşi linie. M-a amuzat unul dintre ei care scrie „a-ţi 🙂 jignit Comandantul Suprem!”, fără să ţină cont că expresia a dispărut din Constituţie de pe vremea lui Nea Nicu şi că oricum treaba cu comandantul se referă la forţele armate şi nu la Poliţie.

Situaţia lui Băsescu aduce din ce în ce mai mult cu cea din ultimele zile ale lui Ceauşescu, mai puţin perspectiva unei delegaţii dus la Târgovişte. Ca şi Ceauşescu, Băsescu a rămas doar cu Securitatea şi cu Emil Bobu, pardon, Boc.

Şocul pediştilor nu cred că a fost generat de miting şi nici de expresiile colorate la adresa lui Zeus. Nu cred că au fost ofuscaţi nici de înlocuirea nasului premierului. Sunt panicaţi însă pentru că mereu şi-au imaginat că, dacă se îngroaşă gluma şi se ajunge la alegeri sau la referendum pentru demiterea lui Băsescu, se pot baza pe deplasarea fără probleme a autobuzelor electorale, pe distribuţia nestingherită a găleţilor, zahărului şi banilor, pe intimidarea alegătorilor pe la porţile secţiilor de votare sau pe schimbarea sacilor cu voturi şi a proceselor-verbale fără consecinţe.

Poliţiştii le-au transmis ieri să nu conteze pe ei.

Nu era mai bine, dar trebuie să facem ceva

iulie 26, 2010

De mai mult de 15 ani, chiar dacă mereu se găsesc niște nostalgici neadaptați, nu e existat un curent serios de opinie care să creadă că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine. Acum acest curent există, este prezent în sondaje, caută un Ceaușescu pe care chiar l-ar vota la alegeri.

Și nu cred că se întâmplă asta pentru că unii au chef de un pic de dictatură sau de mișcat plăcuțe de 23 august. Motivul este economic, toate termenele de comparație au dispărut în fața neputinței care ne cuprinde în fața lipsei de perspectivă pe care ne-o transmite conducerea portocalie.

Exista în sondaje pe vremea guvernului Tăriceanu ceva mișcare pe tema ”era mai bine”? Nici vorbă, marea majoritate era preocupată să muncească, pentru că avea unde, să facă afaceri, pentru că avea cum și să câștige cât mai mult, pentru că se putea.

Dacă ultimul termen de comparație pentru Băsescu și Boc a ajuns Nea Nicu e de rău. Nu pentru ei, pentru noi toți.

Trebuie să facem ceva, cât mai repede. Guvernele se schimbă prin moțiuni de cenzură sau prin alegeri anticipate. Nu era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, dar orice va fi mai bine în comparație cu Boc.

Nu le dați nimic!

iunie 18, 2010

Pe vremea lui Ceaușescu ni se tăia mai tot. Programul TV, curentul, apa caldă, cota de benzină. Aveam însă dreptul să ieșim la muncă patriotică, la cules de porumb, la construit Casa Poporului sau la defilări de 23 august. Și eram obligați să ne bucurăm pentru asta.

Guvernul Boc ne taie pensiile, salariile, dar mai ales speranța. Apoi începe să se milogească de noi să-i donăm bani. În semn de solidaritate, cică. Solidaritate cu cine? Cu Boc sau cu Videanu? Păi ei ne datorează nouă totul și noi nu le datorăm nimic. Pot ei să repartizeze acest fond de cerșeală către pensii? Sigur că nu, pentru că le-au tăiat prin lege. La fel este și cu medicamentele compensate sau cu subvențiile pentru căldură.

Oameni buni, vă rog, vă implor, nu le donați nimic! Nu le dați, pentru că vă fură banii! Gândiți-vă că banii voștri vor merge către salariile clientelei lor politice, către firmele lor care fac afaceri cu statul sau către achiziții la prețuri triple.

Dacă doriți să faceți o faptă bună, faceți asta în nume propriu, direct către cei care au nevoie. Nu treceți banii prin buzunarele lui Videanu că nu-i mai vedeți. Vorba colegului meu Puiu Hașotti – dacă nu ești atent ăștia îți fură zahărul din ceai.

Egalitarism în jos

mai 26, 2010

Am aflat astăzi că măsurile de tăiere a pensiilor și salariilor sunt nu numai aberante, ci și comuniste.

Ni s-a comunicat că pensia minimă, care de fapt nu este o pensie ci un ajutor social, în valoare de 350 de lei, rămâne neschimbată. Nu asta este problema, dimpotrivă, mă bucur că amărâții care își duc traiul cu greu bazându-se exclusiv pe acest venit nu vor fi afectați. Bizareria constă însă în faptul că restul pensiilor urmează a fi reduse cu 15%, fără a coborî sub acest prag de 350 de lei. Altfel spus, toate pensiile între 350 și 400 lei aproximativ vor fi reduse la 350 de lei. Egalizăm astfel persoane care au o pensie modestă, dar bazată pe contribuția lor de-a lungul vieții la fondul de pensii, cu persoane care beneficiază de o pensie exclusiv din motive sociale.

Cam la fel va fi și cu salariile. Toate salariile cuprinse între 750 și 600 de lei vor fi ”turtite” la salariul minim, indiferent de pregătire, post ocupat, experiență, studii sau vechime.

Asta se întâmplă când vrei să corectezi o măsură stupidă prin cârpeli pe ultima sută. Cred că Nea Nicu ar fi fost mândru de așa calcul.

Eroarea lui Ion Iliescu

mai 17, 2010

Ion Iliescu a greșit când i-a executat pe ăi bătrâni la Târgoviște. Ar fi meritat să așteptăm 20 de ani și să-i legăm de scaun în balconul Casei poporului, de unde planificau să ne vorbească despre multilateral dezvoltat, să vada ACDC live la București. Satisfacția ar fi fost mult mai mare.

În sfârșit au venit și la noi. După ce i-am ascultat cu zgomot de fond la Voice of America, pe benzi de Kashtan sau pe casete TDK înainte de 1989, apoi pe căi din ce în ce mai sofisticate, monștrii australieni ne-au oferit un super-show.

Și un fan adevărat 🙂

Zvonul si sacrificatul

februarie 19, 2010

Pe vremea lui Ceausescu se mai intampla ca baietii cu ochi albastri sa lanseze zvonuri cu un anumit scop. Spre exemplu se lansa zvonul ca se va putea cumpara 1 kilogram de zahar pe cartela, iar cand se dadea hotararea ca se pot cumpara 2 kg toata lumea zicea ca e foarte bine, am scapat usor.

Asa ceva s-a intamplat si astazi.

Inainte de toate  vreau sa spun ca eu il apreciez pe Mihai Seitan. Este un om decent si cu bun-simt si cred ca si profesional nu e chiar rau. Nu este cel mai tare comunicator din galaxie, dar se mai intampla asta si la altii. A fost presedintele Casei Nationale de Pensii intre 2005-2007 si s-a descurcat bine cu recalcularea pensiilor  iar in 2007, cand a zburat PD de la guvernare, Tariceanu i-a propus sa-si pastreze postul. Omul a refuzat, motivand apartenenta la PD si solidaritatea cu colegii de partid.

Astazi Mihai Seitan a lansat pe piata un plan cu privire la alocatiile pentru copii. Un soi de haiducie mai precis, in care se ia de la bogati. Sigur ca stim cu totii ca trebuie sa existe un grad mai mic sau mai mare de redistribuire in societate, dar este cam bizar pentru un partid care sustine cota unica de impozitare sa propuna discriminarea cu pricina. In plus alocatia, dupa cum arata numele, este a copiilor si nu a parintilor, asa ca putem sa ne intrebam unde e partidul de dreapta.

Aici chiar a iesit cam prost, asa ca sefii de la partid l-au ars pe Seitan, Sulfina Barbu afirmand ca nu are acceptul partidului. Stim ce inseamna PD si ma indoiesc de faptul ca ministrul muncii ar fi putut lansa asa ceva fara acceptul partidului. La ei pur si simplu nu se poate.

Este destul de jalnic sa te comporti asa, dar ne-am obisnuit. Din pacate.

Zoe, fii barbata!

decembrie 3, 2009

Mai acum cativa ani un pakistanez care vanduse secrete nucleare catre Libia si Coreea de Nord a reusit sa evite o pedeapsa foarte aspra implorand mila natiunii la televiziune. Implorarea clementei mai merge cateodata, asa ca este foarte posibil ca amatorii de telenovele sa fie impresionati de lacrimile lui Basescu.

Mi se pare insa patetic. Nu este vorba de un copil care a chiulit de la franceza sau de un gainar marunt care a fost prins in curtea cuiva si care implora in genunchi si cu lacrimi in ochi clementa proprietarului care este pregatit sa-l altoiasca peste spinare.

Mi s-ar parea ca am ajuns foarte rau daca am vota un presedinte al Romaniei de mila. Mai ales daca, asa cum stim cu totii, este o jeluire prefacuta. Sau poate nu. Lacrimile pot sa fie de furie sau de frustrare.

Domnule presedinte, ce-ar fi sa pierzi cu demnitate? Nici macar Ceausescu nu a plans la proces, si el urma sa fie impuscat, nu sa traiasca in continuare o viata de huzur, fie si pe mare.

Cand cerul este limita ridicolului

noiembrie 5, 2009

Am aflat de la televizor ca intram la guvernare! In afara de faptul ca noi nu vrem. Este ca in bancul cu Bula si Claudia Schiffer, 50% este rezolvat.

Uneori ma intreb daca Traian Basescu chiar crede ce zice, sau se abtine cu greu din hohote de ras in timpul declaratiilor sale. Isi imagineaza serios ca noi vom sta la masa si vom negocia formarea unui guvern cu Boc, Ridzi si Udrea? Sau cu el?

Nu, nu cred ca isi imagineaza asta. Declaratia sa cu privire la guvernul PNL-PD tinteste cateva lucruri. Oprirea cresterii lui Crin Antonescu in randul electoratului de dreapta, prin folosirea votului util. Adica un mesaj de genul „dreapta trebuie sa fie unita, eu sunt de dreapta, va risipiti votul pe Antonescu, stati linistiti ca am grija si de liberali si ii iau la guvernare”.

In al doilea rand nevoia disperata de a rupe majoritatea. A urmarit siderat cum aceasta majoritate rezista, s-a bazat pe frica de anticipate, pe momeli, pe santaj sau mita si nu a reusit. Incearca acum cu aceasta declaratie, incercand sa foloseasca o eventuala presiune venita de la baza PNL, din teritoriu, pentru intrare la guvernare cu orice pret.

Logica sa are insa, din nou, probleme. In primul rand Traian Basescu nu are nimic comun cu dreapta, ci doar cu populismul. Exista electorat populist, desigur, dar acesta nu este comun cu cel al lui Crin. In al doilea rand, dupa experientele triste pe care toate partidele din Romania le-au avut cu PD si Basescu, majoritatea rezista pentru ca este singura solutie bazata pe incredere. In sfarsit, in legatura cu „foamea” PNL de a intra la guvernare cu PD, o sa aiba o mare surpriza.

Traian Basescu a jucat prea mult pe baza de informatii slugarnice. Sefu’, e in regula cu motiunea. Sefu’, trece sigur Croitoru. Sefu’, ii rupem pe liberali. Are in spate un partid care a transformat sloganul „Sa traiti bine!” in „Da, sa traiti!”. Asa a patit-o si Ceausescu, daca nu ma insel.

Viata la tara in viziunea PD-PSD

septembrie 19, 2009

Ni se baga in cap la scoala, evident inainte de 1989, cum ticalosii de liberali si de taranisti bateau cu bata bietii alegatori si furau alegerile pe care, altfel, le-ar fi castigat comunistii si fortele progresiste, nu stiu exact care or fi fost acelea. In subteran, in perfectul stil romanesc ce ne-a ajutat sa supravietuim, totul era luat peste picior. Se spune ca Ceausescu a fost semi-ilegalist, pentru ca el se ascundea, dar nu-l cauta nimeni.

Actuala coalitie insa a retinut ceva. Si anume numai ce-i convine, respectiv ca in mediul rural nu are rost sa-ti bati capul cu programe si proiecte, ci trebuie sa cari cu autobuzul, sa cumperi si sa intimidezi.

Scandalul cu directorii de scoli nu se da pe principii minunate ale descentralizarii, ci pe voturi. Pentru ca PSD si PD privesc orice functionar al statului ca pe un potential agent electoral. Ecaterina Andronescu, la cererea expresa a lui Geoana, vrea sa aiba la dispozitia pixului sau toti directorii de scoli din tara, Boc sare ca ars si crede ca macar jumatate dintre acestia trebuie sa-si puna din octombrie sapca portocalie. Pentru ca PD are jumatate dintre inspectorii scolari judeteni care pot numi acesti directori.

Pe aceeasi linie, in paralel dar mai mocnit, se tine un meci pentru sefii de politie la nivel de judete. La ultima sedinta PD cateva ore s-au pierdut pe schibarea sefilor politiei din Caras-Severin. Pentru ca este de neacceptat, nu-i asa, ca acestia sa iasa de sub tutela calauzitoare a baronului Frunzaverde.

Vom asista in curand la o negociere in coalitie cu privire la rezultatul votului? E mai simplu.