Nu mai inteleg nimic

Nu din intalnirea de la Cotroceni dintre presedinte si guvern. Acolo a fost totul atat de aranjat si de pregatit, mai ceva ca la marea premiera a unei piese de teatru. Tinand cond ca este a ensprezecea oara cand se vorbeste despre reducerea cheltuielilor bugetare iar acestea cresc, chiar presupunand ca Traian Basescu preseaza guvernul sa reduca ceva, e posibil ca, din nou, ministrii sa adopte cunoscuta tactica „zi ca ei si fa ca tine”.

Nu mai inteleg nimic din deciziile contradictorii ale Curtii Constitutionale cu privire la legea electorala, mai precis subiectul candidaturilor la alegerile partiale pentru posturi de deputat sau senator.

In ianuarie, cand au fost alegerile din colegiul 1, nu s-au acceptat candidaturi ale partidelor neparlamentare sau candidati independenti. Drept este ca asa zice legea electorala, modificata fata de varianta adoptata in 2008, iar Biroul Electoral nu avea decat varianta de a o respecta. Asa ca Remus Cernea, cel al carui candidatura fusese respinsa, s-a adresat CCR unde nu i s-a dat dreptate.

Omul a mai incercat si a repetat scenariul, punct cu punct, si in colegiul 19. Totul s-a petrecut la fel, cu exceptia faptului ca judecatorii CCR s-au razgandit si i-au dat dreptate. Pentru viitor, desigur, cand s-o mai elibera un loc, pentru ca alegerile sunt duminica.

Avem o lege electorala care utilizeaza pragul electoral. Poate ca e bine, poate ca este rau, acest prag exista. Asadar logica de a nu permite candidaturi ale partidelor parlamentare la partiale are sens, pentru ca s-ar crea o discriminare pozitiva pentru acestea, un partid putand sa intre in Parlament fara sa se lupte pentru a obtine pragul. Dar daca legea permite ca la alegerile generale, cele din toate colegiile, sa participe candidati independenti, atunci de ce acestia nu ar putea sa candideze si la partiale? N-are sens.

Drept este ca nu am inteles daca s-a hotarat sa se respecte conditiile de la alegerile generale. Am aflat ca se pastreaza conditia de strangere de semnaturi, asa cum este prevazuta de lege. Dar necesitatea de a obtine 50%+1 s-o fi pastrat? Ca asta nu am reusit sa aflu.

Sigur ca a aparut, din nou, povestea cu solicitarile de retragere a candidaturilor sau de organizare a unui nou scrutin. Candidatii nu cred ca au de ce sa se retraga. Las la o parte faptul ca nici nu mai au cum, conform legii, pentru ca s-au tiparit buletinele de vot. Dar in aceasta situatie candidatii nu au nicio vina ca au aparut aceste probleme. Nu cele doua doamne au facut legea si nici nu au avut cum sa judece aspecte de constitutionalitate.

Daca guvernul, autorul modificarii restrictive, se simte vinovat poate interveni si emite un act normativ care sa blocheze scrutinul si sa reia procedurile tinand cont de noua situatie. Dar cred ca nu se va intampla asa.

Publicitate

Un semnal, poate mai puternic decat credem

Am reaparut si eu dupa ce am fost plecat cateva zile fara laptop si fara internet. Asa ca va rog sa acceptati scuze pentru ca nu v-am raspuns la comentarii si ca nu am postat de cateva zile bune.

Constat ca nu s-au intamplat multe, dar s-a intamplat un eveniment important, pe care il asteptam. Nu, nu flacara violet si atacurile energetice, pentru ca acestea sunt lucruri despre care nu stiu nimic, nu inteleg si nici nu vreau sa aflu, pentru ca sunt niste tampenii echivalente cu pisica neagra sau numarul de gauri din capacul de la canal.

Ma refer la alegerile partiale din colegiul 1 Bucuresti. Stiu ca vin cam tarziu si eu cu  niste comentarii, probabil ca subiectul a fost analizat, disecat si intors pe toate partile si acum este un eveniment la timpul trecut. Am si eu niste concluzii, cu toate ca accept ca este un episod izolat si ca putem aduna mai multe idei dupa ce vom trece si peste alegerile din colegiul 19, care vor avea loc undeva prin aprilie.

Sa incep insa cu felicitarile. Organizatie PNL impecabila, primar liberal popular si implicat, candidat care a stiut exact cum trebuie sa joace, politic si nu individual si o organizatie PSD care s-a comportat fara repros si a contribuit serios la victorie. In plus, poate chiar mai important, Crin Antonescu dovedind ca este liderul politic al viitorului apropiat. Ma asteptam la victorie, eram chiar sigur de aceasta. Dar la peste 40% diferenta? In Bucuresti? E ceva foarte, foarte serios.

Aceasta victorie aduce, pe buna dreptate, oarecare liniste in randul parlamentarilor, organizatiilor si sustinatorilor apropiati ai PNL care sunt stresati de eventuala schimbare a sistemului electoral. Va garantez ca fiecare parlamentar PNL si-a facut un calcul simplu si a ajuns la concluzia ca are mari sanse sa repete scenariul Radu Stroe la el in colegiu. Si asa si este, poate cu exceptia unor colegii din Transilvania si a colegiilor din diaspora.

Privind in oglinda, cei din PD ar trebui sa fie ingrijorati. Degeaba dau vina pe Prigoana, pentru ca acesta a luat cu 1,5% mai putin decat a obtinut insusi Traian Basescu in acest colegiu la turul 1. Ar trebui sa fie ingrijorati pentru ca opozitia unita a cules absolut toate celelalte voturi existente pe piata. Cei care sunt precupati de alegeri si statistici stiu ca de obicei aliantele culeg mai putine procente decat suma procentelor partidelor componente. Va amintiti de PD si PLD? La europarlamentarele din 2007 PD a luat 28% iar PLD 8%. Au fuzionat si apoi au venit localele din 2008, unde operatiunea aritmetica a fost 28+8=28. Insasi marea alianta DA, in meci cu mare incarcatura politica, a obtinut la parlamentarele din 2004 cu cateva fractiuni de procent mai putin decat suma procentelor celor doua partide de la localele din acelasi an, cand au candidat separat.

Dar acum discutam de o alianta care a obtinut 17% mai mult decat suma celor doua partide. La o luna dupa instalarea unui guvern PD si in timp ce partidele componente sunt supuse unor presiuni care duc la migrari aproape saptamanale de parlamentari. Este imens, nu-mi amintesc de un exemplu comparabil undeva vreodata. In locul conducerii PD as fi extrem de precaut cu schimbarea sistemului electoral. Pentru ca s-ar putea sa le zambim si sa fim de acord. Sau s-ar putea sa cerem noi schimbarea, daca stau sa ma gandesc.

Am primit de asemenea un mesaj. De la un esantion de electorat relativ educat si informat, lucru demn de mentionat. Si anume ca nu exista o masiva miscare de revolta cu privire la colaborarea PNL-PSD. Cine sustine guvernul, pe Traian Basescu si Partidul Democrat pot avea pareri contrare, dar nu-mi pasa, pentru ca oricum nu ne voteaza. Ceilalti insa ne cam spun ca nu sunt stresati de aceasta asociere, atat timp cat inseamna o alternativa la actuala guvernare. 70% din esantionul mentionat, ca sa reamintim. Alianta DA a fost constituita intre PNL si un partid social democrat pentru a fi o alternativa la guvernarea condusa de cineva cu derapaje autoritare. Suna cunoscut?

Despre alegeri partiale, in diverse forme

Curtea Constitutionala a judecat contestatia, ridicata in instanta sub forma de exceptie de neconstitutionala, a domnului Remus Cernea cu privire la candidatura sa in colegiul 1 Bucuresti. Si a respins-o.

Intr-un fel au dreptate, din alt punct de vedere nu. Au dreptate pentru ca legea noastra electorala prevede existenta unui prag electoral pentru partide politice si aliantele dintre ele. Nu comentez daca este bun sau nu, daca este mare sau mic, el exista. Ipoteza ca un candidat al unui partid neparlamentar ar castiga niste alegeri parlamentare inseamna niste conditii discriminatorii pentru cei care s-au muncit sa obtina pragul electoral.

Pe de alta parte insa nu pot accepta ideea ca nu pot candida la partiale candidati independenti. Ei pot candida si la alegeri generale si pot fi alesi daca obtin 50%+1 din voturi in colegiul lor. Nu a reusit niciunul si, de altfel, nici nu prea au candidat. Dar ar fi normal ca la alegerile partiale sa poata candida si sa poata fi alesi in aceleasi conditii. Interdictia aparuta la partiale in cazul lor nu are justificari.

Aceste lucruri le-am discutat si cu Remus Cernea, intr-o conversatie pe care am avut-o la Parlament zilele trecute si inclusiv acesta a admis ca, strict in litera legii, aceasta este o abordare logica.

Dar decizia a fost alta, jucam in conformitate cu aceasta. Sambata dimineata la ora 7 se termina campania electorala si duminica sunt alegerile. Ne-am confruntat, asa cum ne asteptam, cu un singur mesaj de campanie. Spaga electorala. Avem si filmulete, avem si dovezi, urmariti subiectul. Cu toate ca veti afla ceva ce stiam cu totii. Ca cei de la PD cumpara voturi. Suna cunoscut, nu? Importanta politica a acestor alegeri este evidenta, asa ca ne asteptam si la o zi a alegerilor foarte agitata.

In final o confirmare. Nu vom prezenta candidat in colegiul 19, eliberat azi de Daniela Popa, deputat PC. Avem aceasta intelegere cu PSD si mi se pare normal sa ne respectam cuvantul dat. Mai mult decat atat, vom sustine candidatul aliantei PSD-PC. Si acesta este un mesaj si un raspuns inclusiv fata de agresiunea interna la care partidele noastre sunt supuse din partea puterii. Dar despre asta cu alta ocazie.

Entuziasm debordant

Si nu i s-a dat, i s-a luat…

Cam asa se poate rezuma povestea candidaturii lui Honorius Prigoana din partea PD.

Organizatia de sector l-a desemnat pe Tudorache si acesta, sub semnatura presedintelui PD sector 1, Razvan Murgeanu, si-a depus candidatura la BEM. In urma unei discutii amicale cu Boc, acesta si-a retras candidatura. Ma intreb cam cum suna o astfel de discutie amicala.

Cei doi mentionati mai sus sunt adusi cu forta, precum Lascarica, la lansarea candidaturii tinerei sperante a politicii romanesti, reprezentantul, nu-i asa, a unei intregi generatii. Si pentru ca nu cumva organizatia sa puna talpi, Ravan Murgeanu are in fata doar doua alternative. Castiga Prigoana sau el este demis.

Cristian Preda, detinatorul unui post sigur de europarlamentar din care nu poate fi demis, ironizeaza programul de campanie al candidatului partidului sau, asta dupa ce a scris mai mult decat explicit ca nu ar fi votat aceasta candidatura.

Si apoi vin toti ceilalti lideri PD, care prefera sa taca. Ramane Boc, convins ca tot ce face seful este bine, care lasa treburile guvernarii si ne explica ceva, numai el a inteles ce.

Nu-mi imaginez un sabotaj al candidaturii lui Prigoana. Dar nici un mare entuziasm care clocoteste in randurile partidului.

Apare o intrebare fireasca. Este doar un simplu episod izolat, cum au mai fost altele in cadrul celebrei democratii interne din PD, sau se pregateste ceva de amploare?

5500

Ca sa nu o lungesc foarte mult, acesta este numarul de voturi care, cred eu, ar putea aduce victoria candidatului liberal din colegiul 1 in alegerile din 17 ianuarie.

In 2008, la alegerile parlamentare, 14000 de alegatori s-au prezentat la vot insa ne putem astepta la o scadere a prezentei la vot pana spre 11000 sau chiar mai putin.

In alegeri la care prezenta este atat de redusa, mobilizarea la vot devine elementul esential, aproape mai important decat campania electorala. Teoretic, electoratul liberal ar trebui sa fie cel mai mobilizat. Au un candidat propriu si nu cred ca au motive serioase sa fie nemultumiti de desemnarea acestuia. Primarul liberal este inca destul de popular. Crin Antonescu este senator de sectorul  1, chiar daca nu acopera colegiul in cauza. Nu in ultimul rand, experienta de campanie a organizatiei liberale din sector este consistenta si importanta.

Si acum vin intrebarile.

In primul rand lucrul cel mai important pentru noi. Este electoratul PSD demobilizat de faptul ca nu au un candidat propriu? In 2008 candidatii PNL si PSD au obtinut impreuna 7975 de voturi, bazin aparent suficient pentru a securiza victoria in 17 ianuarie. Insa celor 4182 de fosti electori PSD trebuie sa li se transmita mesajul ca Radu Stroe ii va reprezenta si pe ei si, de ce nu, sa fie mobilizati in vederea exercitarii unui vot negativ. Pentru ca Honorius Prigoana nu este exact genul de candidat care sa-ti doresti sa te reprezinte.

A doua intrebare se refera la electoratul si militantii PD. Cum se vor impaca ei cu ideea de a vota si sustine un astfel de candidat, desemnat in felul in care stim cu totii?

Avem dubii cu privire la importanta acestor alegeri? Eu cred ca nu. Si de aceea va rog frumos sa ne dati o mana de ajutor. Lista adreselor care fac parte din colegiul 1 o gasiti aici. In cazul in care stiti pe cineva care locuieste acolo, rugati-l sa voteze. Un vot din 5500? Da, conteaza!

O precizare

Aici sau pe alte bloguri am remarcat justificate semne de intrebare cu privire la respingerea candidaturii lui Remus Cernea pentru alegerile partiale din colegiul 1 Bucuresti.

As putea descrie aceasta respingere ca fiind legala, dar neconstitutionala. Un paradox, desigur, si iata de ce.

Legea alegerilor parlamentare, in varianta „originala”, asa cum a iesit din Parlament in 2008, in urma dezbaterilor din comisia speciala pe care am condus-o, prevedea ca, in situatia vacantarii unui post de deputat sau senator, sa se organizeze alegeri partiale in colegiul respectiv, dupa sistemul first past the post. Alegeri la care putea participa oricine beneficia de dreptrile elctorale prevazute de Constitutie.

Legea a fost modificata de guvernul Boc, prin ordonanta de urgenta, in sensul limitarii dreptului de candidatura numai la reprezentantii partidelor parlamentare. In mod neconstitutional, dupa parerea mea. Din doua motive, primul fiind ca se limiteaza printr-o lege drepturi electorale prevazute de Constitutie, cel de-al doilea fiind ca oricum, tot datorita Constitutiei, nu se pot emite ordonante de urgenta in materia drepturilor electorale. Biroul Electoral Municipal a aplicat legea si ei nu pot fi acuzati de nimic. Problema este asadar cum s-a ajuns la aceasta restrictie.

Aceasta situatie demonstreaza, din nou, o problema care trebuie avuta in vedere la modificarea Constitutiei. Legile pot fi atacate la Curtea Constitutionala de minim 25 de senatori sau 50 de deputati, ordonantele de urgenta nu. Parlamentarii trebuie sa astepte ca ordonanta sa devina lege si abia apoi pot actiona. Ceea ce este stupid, pentru ca intre timp actul normativ produce efecte, ca in cazul descris mai sus.

Meci-test

Se vorbeste si se scrie destul de mult in ultimele zile despre alegerile partiale din colegiul 1 Bucuresti, alegeri  care vor avea loc pe 17 ianuarie. Marea majoritate a opiniilor se concentreaza pe cei doi candidati, pentru ca doar doi participa la competitie.

Si mie mi se pare un subiect important, insa parerea mea este ca acestea nu vor fi decise de candidati. Calitatile sau defectele acestora vor conta doar intr-o mica masura.

Ca peste tot in lumea democratica, alegerile partiale sunt un test pentru a masura raportul de forte dintre putere si opozitie. In ultimul an si jumatate in Marea Britanie au avut loc mai multe alegeri partiale iar faptul ca laburistii au pierdut colegiile Norwich North, Glasgow East si Crewe and Nantwich pe care le castigasera la alegerile din 2005 arata, daca mai era nevoie, la ce sa ne asteptam la alegerile generale din mai 2010.

Sigur ca aceste alegeri vin la prea putin timp dupa alegerile prezidentiale si formarea noului guvern. Inca exista, probabil, o stare oarecum favorabila actualei puteri. De asemenea conteaza si faptul ca istoria electorala uninominala de la noi practic nu exista, asa ca nu avem de unde sa stim care sunt safe seats pentru un partid sau altul.

Rezultatele celor doua tururi ale alegerilor prezidentiale in acest colegiu, faptul ca PSD sustine candidatul liberal, popularitatea destul de solida de care se bucura primarul liberal al sectorului, aflat la al doilea mandat consecutiv si, de ce nu, diferentele dintre cei doi candidati precum  si faptul ca organizatia locala PD nu este foarte bucuroasa de impunerea unui candidat de la centru ma fac sa cred, totusi, ca vom putea administra o prima infrangere electorala guvernului Boc dupa instalarea acestuia in functie.

Orice problema poate avea solutii

Am incercat sa mai argumentez de cateva ori aici, in dezbateri, la emisiuni TV sau in Parlament de ce sunt partizanul unui sistem electoral proportional. Nu vreau sa reiau argumentele pentru ca nu despre avantaje si dezavantaje as vrea sa va provoc in acest post.

As adauga insa ca sustin ideea de vot uninominal. Este evidenta diferenta intre termeni. Termenii de „uninominal” si „plurinominal” se refera la numarul de candidaturi ale unui competitor in aceeasi unitate electorala, avand o singura candidatura, respectiv doua sau mai  ulte, iar termenii de „majoritar” si „proportional” se refera la modalitatea de repartizare a mandatelor. Sistemul introdus la noi la alegerile parlamentare din 2008 este asadar un sistem uninominal cu efecte proportionale, ceea ce, fara a fi perfect, mi se pare ca are cele mai putine dezavantaje cu putinta atat din punctul de vedere al alegatorilor, dar si din perspectiva partidelor politice.

Ati remarcat, desigur, startul unei dezbateri pe tema pericolului pentru PNL al introducerii sistemului majoritar. Dezbaterea este fireasca pentru un partid aflat pe locul trei si care, teoretic, ar putea fi grav afectat de o astfel de schimbare.

Cred insa, dincolo de a afirma din nou ca avem datoria de a ne lupta pentru pastrarea actualului sistem, doua lucruri. Ca modificarea este putin probabila si ca avem solutii chiar si pentru cazul in care s-ar petrece acest lucru.

Modificarea este putin probabila pe cai parlamentare si cu atat mai putin probabila pe baza unei intelegeri intre PD si PSD. Efectul principal al sistemului majoritar este supradimensionarea reprezentarii partidului aflat pe locul 1. Doua sau trei procente diferenta intre primii doi pot insemna majoritate absoluta in Parlament. Si atunci nu vad niciun motiv pentru care un partid aflat pe locul 2 ar accepta sa ofere de bunavoie partidului aflat pe locul 1 majoritatea absoluta, taindu-si singur orice posibilitate de a spera in constructia unei majoritati parlamentare prin izolarea primului partid.

Si mai este si UDMR. Grav afectati de modificarea sistemului, acestia se vor opune de asemenea schimbarii reprezentarii proportionale.

Ramane perspectiva modificarii prin ordonanta de urgenta sau prin angajarea raspunderii, dar pana acolo este cale lunga.

Pomeneam de solutii pentru situatia cand se va produce totusi aceasta modificare.

Spuneam ca sistemul majoritar premiaza excesiv primul partid. Asta insa poate insemna si ca partidele aflate pe locul 2 si 3, prin realizarea unui cartel electoral bazat pe o strategie desteapta de depunere de candidati, pot ajunge sa aiba ele majoritatea. Si nici macar nu este greu. Primul pas este inregistrarea unei aliante politice la tribunal, pentru a beneficia de prevederile constitutionale cu privire la desemnarea candidatului de prim ministru. Apoi, in urma unei negocieri, urmeaza sa sustina impreuna un singur candidat in fiecare colegiu, incercand sa cumuleze voturile pentru alegerea acestuia. Nu este vorba de candidati comuni si nici de semn electoral comun. Pur si simplu de decizii strategice, pentru ca, asa cum usor se poate observa, in sistemele majoritare nu conteaza numarul de voturi obtinute, ci numarul de victorii.

Pentru exemplificare va rog sa studiati turul doi al alegerilor prezidentiale. Nu din punct de vedere al numarului de voturi, ci al numarului de judete, deci si de colegii, in care a castigat unul sau altul. Veti constata ca am dreptate. Numai in Bucuresti alianta de care pomeneam ar fi castigat cam 30 de colegii din 40, pentru ca farmecul acestei idei este ca o diferenta in sectorul 2 de 1000 de voturi aduce un mandat, iar o diferenta in Arad de 50.000 de voturi aduce tot un mandat.

Si un ultim argument practic. Faptul ca o astfel de intelegere este posibila este dovedit de alegerile partiale din colegiul lui Bogdan Olteanu, unde s-a putut negocia sustinerea unui singur candidat din partea PNL.

Scuzati lungimea postului.