Posts Tagged ‘comisie’

Prin ce sertar o fi modernizarea?

iulie 17, 2010

Ce referndum! Ce tam-tam! Ce caricaturi și ce panouri publicitare stil stalinist în care erau înfierați praziții de parlamentari!

Acum, după 10 luni, se confirmă ceea ce știam încă de anul trecut. Marele referendum și întreaga poveste cu modernizarea statului și revizuirea constituției nu a fost altceva decât un mijloc de campanie electorală pentru Traian Băsescu. După sistemul cu care ne-am obișnuit, acela al identificării vinovaților care să nu fie el și ai lui. În cazul campaniei de referendum parlamentarii și în cazul campaniei prezidențiale comuniștii.

Au fost și niște consultări pe la Cotroceni. A fost și scandal în Parlament, precum și acuzații la adresa opoziției care ar fi blocat constituirea comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituției. S-a făcut și comisia, condusă de un deputat PD și în care majoritatea aparține, desigur, coaliției guvernamentale. Asta acum patru luni.

Comisia cu pricina nu a fost convocată până acum în nicio ședință. Nu are nici măcar regulament de funcționare.

Se luptă majoritatea cu criza și de aceea nu are timp? În primul rând, dacă este așa, lupta a pierdut-o demult. Și chiar și așa, nu cred că marea bătălie o dă fix Daniel Buda și cei 11-12 parlamentari din comisie care provin din majoritate.

Au remarcat din sondaje că nimeni nu este intersat de revizuirea Constituției? Adica 2% mai precis. Foarte bine, așa este. Dar așa a fost mereu.

Dezastrul din economie provocat de guvern în 2009 trebuia acoperit cumva.

Fa-te ca lucrezi

martie 14, 2010

Va multumesc tuturor foarte mult pentru sugestiile facute in ultimele doua zile cu privire la consultarile de la Cotroceni. Au fost exprimate opinii diverse si asta este normal, suntem cu totii diferiti si avem idei diferite.

S-ar putea insa sa nu foloseasca la nimic. Incep sa fiu din ce in ce mai convins ca actul fundamental nu va fi modificat, cel putin pana in 2012. Din mai multe motive.

In primul rand pentru ca principalul instrument politic al initiatorului, Partidul Democrat, nu are mare targere de inima sa faca modificarea. Exista senatori care nu au chef sa se auto-desfinteze, exista lideri preocupati de lipsa unui candidat pentru 2014 care incep sa vorbeasca soptit despre republica parlamentara, exista alti lideri care pun din nou in discutie ideea monocameralismului. Nu-mi explic altfel de ce solicitarea de constituire a comisiei parlamentare comune pentru revizuire a fost retrasa de PD din birourile permanente la sfarsitul lunii decembrie si de atunci nu a mai fost sustinuta cu o reala hotarare de acestia.

In al doilea rand ca toate partidele parlamentare, cu exceptia PD care nu o face inca fatis, dau inapoi de la reducerea numarului de camere. Macar PNL a sustinut asta deschis inca din campanie si altii nu, dar nu asta-i problema. Majoritatea de doua treimi devine astfel imposibil de atins.

Un alt motiv tine de presedintele Basescu. Acesta nu pare ca vrea sa discute despre altceva decat despre rezultatul referendumului, care oricum este clar ca nu intruneste prea multe voturi, iar un eventual refuz de a discuta alte chestiuni din Constitutie, mult mai importante, va duce la un blocaj. PNL este oricand dispus sa inceapa o dezbatere reala despre separarea atributiilor camerelor, despre clarificarea suprapunerilor din cadrul puterii executive prin reducerea prerogativelor presedintelui, despre eliminarea CSAT, dar nu-mi imaginez ca subiectele enuntate sunt prea dragi presedintelui.

In sfarsit pentru ca exista doua modalitati de initiere a legii de revizuire care ar fi putut fi utilizate pana acum de o suta de ori de tovarasii cu „modernizarea Romaniei”. Initierea acestuia de catre un sfert din numarul de parlamentari, cifra la care PD se califica fara probleme, sau de catre presedinte cu consultarea guvernului, de asemenea extrem de la indemana.

Asadar, ca si mogulii, coruptia si pensiile nesimtite, revizuirea Constitutiei va ramane un subiect de rezerva, numai bun de scos de la naftalina cand economia merge prost si se anunta greve si proteste. Adica, din pacate, mai tot timpul.