Pe 3 sau 4 decembrie anul trecut, intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale, discutam cu conducerea PSD Dolj, pregatind actiunile comune pentru turul al doilea. Neavand habar de Vantu si de flacara mov, eram siguri de victiorie. Epuizand noi toate subiectele, discutia a ajuns si la viitorul presedinte al PSD, Geoana urmand, cica, sa mearga la Cotroceni.
Fara sa-mi dau seama de abilitatile mele nedescoperite de prezicator, le-am spus colegilor de la PSD ca, daca au curaj sa-l puna pe Ponta presedinte, ar fi mare lucru pentru ei. Erau sceptici. Ca Nastase, ca Nica, ca Dragnea, ca n-are experienta si altele.
Surpriza s-a produs, evident insa ca in alte conditii.
Este o schimbare importanta, personal ma bucur de ea, Ponta mi-e simpatic si, daca ma intineresc doar un pic, suntem de aceeasi varsta. E un suflu nou si asta va conta. Si nici nu cred in teoria cu Ponta care se duce spre PD. Ar insemna sa fie nebun si va garantez ca nu este.
Cred totusi ca schimbarea nu este, cel putin deocamdata, o reforma radicala.
In primul rand nu a fost victoria lui Ponta, a fost mai ales victoria lui Ion Iliescu si Adrian Nastase. Lectia dura pe care cei doi mamuti i-au administrat-o lui Geoana, dar si grupului acestuia, condus de pitorescul Vanghelie, este evidenta.
In al doilea rand va rog sa va uitati la lista vicepresedintilor. Las la o parte faptul ca mai toti au facut parte din echipa lui Geoana. Nu conteaza asta, oamenii se mai pot reorienta. Dar marea majoritate sunt in continuare lideri de anvergura locala, multi dintre ei si cu ceva greutati de imagine. Or un partid nu poate sa stea numai in imaginea liderului, iar asocieri de genul Ponta-Vanghelie si Ponta-Oprisan se vor face inevitabil.
PSD ramane pentru noi un partid pe care il privim in doua ipostaze. Partener logic in opozitie, din punct de vedere al actiunii parlamentare si chiar al unei strategii electorale comune, cum este cazul colegiilor de deputati din Bucuresti, dar si competitor pe scena politica, competitie in care concesiile exagerate nu-si au locul.
Succes Victor, dar nu prea mult! 🙂