Posts Tagged ‘legea unica a salarizarii’

Oare ce mai așteaptă?

decembrie 3, 2010

Proiectul de lege al bugetului de stat trebuie înaintat Parlamenului cel mai târziu la 15 octombrie. Ce interesant …

Am solicitat în mai multe rânduri explicații pentru întârzierea care va ajunge și, cu siguranță, va depăși două luni. Mă preocupă în mod special consecințele asupra administrașiilor locale blocate, la rândul lor, de această întârziere. Dacă mai am un dram de speranță cu privire la atragerea de fonduri europene acesta se îndreaptă mai ales către primari. Aceștia trebuie însă să prindă în buget, în funcție de stadiul în care se află, proiectare, co-finanțare sau execuția lucrării. Dar nu, stau și așteaptă după Boc.

Ni s-a spus că nu se poate face bugetul fără legea salarizării unice. M-am uitat în Constituție așa, ca să mă aflu în treabă, pentru că știam că nu poți condiționa o lege de apariția alteia. Deci nici legea bugetului.

Și nu înțeleg unde este problema guvernului. Nu au o viziune despre buget? Au probleme cu majoritatea parlamentară? Trebuie să ceară voie de la FMI?

Probabil toate acestea la un loc.

A doua, pentru că trebuie

octombrie 29, 2010

Știu că se poate spune că a doua moțiune de cenzură, la doar câteva zile după ce un astfel de demers nu a avut succes, poate să pară, la prima vedere, inutilă. Ne putem aștepta ca un nou transport de prenadez să sosească la Parlament pentru a lipi de scaun parlamentarii PD, UDMR va fi și mai de neclintit din cauza subiectului, minoritățile susțin cu încăpățânare orice fel de guvern, iar pentru cei de la UNPR căderea guvernului apropie spectrul alegerilor anticipate, ceea ce ar însemna sfârșitul carierei parlamentare a transfugilor.

Sunt însă două motive importante pentru care această moțiune trebuie depusă, indiferent de deznodământul aritmetic: Guvernul și Legea Educației.

Guvernul trebuie sancționat prin orice mijloc legal și constituțional. Orice moment în care am face altfel ar însemna o capitulare, fie și temporară. Dacă cineva susține acest guvern este, desigur, liber să o facă. Nu pot să înțeleg de ce, însă este treaba lor. Noi, liberalii, nu ne numărăm printre aceștia și, dacă avem pretenția de a-i reprezenta pe ceilalți, mult mai mulți, avem datoria de a acționa.

Vine apoi subiectul punctual al angajării răspunderii. Suntem cumva de acord, pe procedură sau pe fond, cu această lege a educației? Sigur că nu. În primul rând pentru că există decizia Curții Constituționale cu privire la acest subiect, decizie care este încălcată. Apoi pentru că sunt multe prevederi în proiectul legii pe care nu le putem accepta, mai ales gravele atingeri aduse autonomiei universitare și școlare.

Iar dacă Boc va decide să-și angajeze răspunderea pe legea salarizării unice, așa cum se aude, vom aplica principiul ”jamais deux sans trois”

Mari mistere ale omenirii

februarie 17, 2010

Triunghiul Bermudelor, Yeti, Littlefoot si El Chupacabra, vizitele extraterestrilor sau monstrul din Loch Ness  se afla pe o lista care este completata cu succes in aceste zile in Romania, cea mai misterioasa tara din lume.

Domnul Boc, care este mai degraba un fel de Leprechaun, dar mai putin simpatic, a adugat pe lista Legea pensiilor si legea salarizarii unice.

Savantii PD nu pot explica misterioasa disparitie a unor sume importante din salariile a numerosi angajati bugetari. Sigur ca nu vorbim aici de Pogea sau Gratiela Iordache, ca nu-i usor sa reduci salarii de 18.000 de euro. Medici, profesori, preoti sau asistente medicale cauta cu disperare intre 10 si 30% din salariile lor intr-o misterioasa zona delimitata de Palatul Victoria, Palatul Cotroceni si Ministerul de Finante. Nu este amuzant deloc! Au promis ca nu vor reduce veniturile mici si exact asta au facut, in luna cu cea mai mare factura de intretinere din istorie.

In tot acest timp, zeci sau chiar sute de mii de pensionari se intreaba ce pensie vor primi daca noul proiect de lege va fi aprobat. Eu sper ca nu. Guvernantii nu vor sau nu pot sau si una si alta sa raspunda la o problema de aritmetica simpla. Se da un pensionar militar, scos fortat la pensie tot de catre stat, care are acum o pensie de 4000 de lei. Nesimtita in opinia lui Boc, de acord, dar ce pensie va primi acesta dupa intrarea in vigoare a legii? 1 leu? 100.000 de lei? Va trebui sa vina cu bani de acasa? Ridicol!

Sper ca in scurt timp sa apara un nou mister la care nici macar nu vreau raspuns, e suficient sa se intample. Cum au disparut Boc si PD de pe scena politica?

Cinci ani degeaba

august 10, 2009

Lista legilor pe care guvernul vrea sa-si asume raspunderea arata ca o taraba dintr-un bazar oriental. Are o lege de organizare a guvernului, doua legi privind salarizarea si un pachet de legi privind educatia. Ah, am zis ca guvernul vrea sa-si asume reaspunderea. Aripa Boc a guvernului adica.

Doua legi din acest ghiveci umplu de ridicol gestul politic al unei asumari. Legea privind reorganizarea agentiilor este o masura administrativa ce poate fi rezolvata printr-o simpla ordonanta de urgenta, iar legea cu privire la interzicerea cumulului pensie-salariu este o revenire la un act normativ ce a fost deja declarat neconstitutional.

As putea sa admit ca legea unica de salarizare este trecuta pe lista datorita presiunii FMI. M-am intrebat insa de mai multe ori de ce se incapataneaza Boc, adica Basescu, sa treaca legile educatiei prin asumare in ciuda opozitiei PSD. Desigur, ca sa arate cine-i seful in coalitie. Dar mi-am dat seama ca mai poate fi un motiv.

Legile educatiei, in forma conceputa la Cotroceni, sunt un soi de ultima incercare de a livra un motiv de lauda pentru presedinte in campanie. In cinci ani de mandat, Traian Basescu nu a realizat niciun proiect important pentru Romania. Nu se poate lauda cu nimic, ceea ce este cam penibil cand va trebui sa intre in campanie si sa raspunda la intrebari. M-am gandit mult si in afara de „procesul comunismului” care a fost un circ ieftin facut la repezeala nu am reusit sa identific nimic ce ar putea sa-i fie trecut lui Basescu in cont. Poate sunt eu subiectiv sau poate memoria mea este scurta. Va amintiti de altceva?

Cand exceptia devine obicei. Prost

august 8, 2009

Parlamentul este puterea legislativa. Asta stim din teoria separatiei puterilor in stat, care poate avea unele hibe, dar nu a reusit cineva pana acum sa inventeze ceva mai destept. Pentru anumite situatii, in caz de urgenta, Guvernul poate legifera sub rezerva aprobarii ulterioare a Parlamentului. Iar in situatii extreme, Guvernul poate da un soi de ultimatum legislativului prin asumarea raspunderii, care inseamna fie aprobarea unei legi, fie demiterea Guvernului.

O coalitie care beneficiaza de sustinerea a 70% din Parlament ar trebui sa reuseasca sa-si indeplineasca programul legislativ la pas lejer. Cu toate acestea, Guvernul Boc fuge de Parlament mai repede ca Usain Bolt la 100 m. Numarul ordonantelor de urgenta a depasit de mult 100, iar asumarea raspunderii va deveni in curand o regula.

Neincrederea reciproca bate existenta majoritatii. Profitand de faptul ca in Guvern decizia primului ministru bate parerile ministrilor, Boc impune decizii dubioase, profitand de faptul ca PSD nu va apela la ultima solutie, trantirea Guvernului.

Problema este ca asumarea raspunderii pe legea salarizarii si pe legile din educatie, trecerea lor fara o dezbatere corecta, este o solutie care poate avea consecinte grave pentru perioade lungi de timp asupra unui numar mare de oameni. Cum se poate mai rau.