Posts Tagged ‘medici’

La prezent mai vorbim ?

septembrie 21, 2010

Acum mai mult de o săptămână am anunţat, în numele PNL, că parlamentarii noştri nu vor participa la noua manifestare în Parlament a lui Traian Băsescu. Spuneam atunci că nu este vorba doar de nişte parlamenari ai opoziţiei, ci că întreaga societate şi-a epuizat nu doar încrederea, ci şi răbdarea de a asculta vorbele unui om care mai este doar preşedinte de partid. Toţi ceilalţi nu mai au încredere în el. Am avut dreptate.

Am aflat că ne vom împrumutat, din nou la FMI. În afară de acest aspect, care nu ne surprinde, dar care ne afectează pe toţi, am aflat despre eficienţa energetică şi am constatat că preşedintele adoră să râdă la propriile glume.

A mai căutat să ne arate că este departe de frauda din Parlament şi că nu se implică în dezbaterea parlamentară. Dar a omis să menţioneze zecile de scrisori pe care le-a trimis Camerei Deputaţilor şi Senatului prin care cerea ca anumite legi să fie adoptate în limita anumitor termene.

M-am săturat, de asemenea, să constat că Traian Băsescu este, la fel ca şi PD, un om care se referă doar la trecut, sub forma acuzaţiilor la adresa fostului guvern, dar şi la viitor, când spune ”vom face”, „va fi bine”, „vom depăşi”. Despre prezent niciodată nimic. Acum, în prezent, starea economiei este la pământ. Şi tot la prezent se poate vorbi despre profesori, pensionari, medici, propreitari de mici afaceri sau actori. Acum nu avem un plan de redresare a economiei, în afară de tăieri şi împrumuturi. Acum nu avem încredere în cei care ne conduc prin grija celor care au asigurat fluxul incredibil de vot de la Paris.

Cod roșu

august 9, 2010

În toată țara există de câteva luni bune cod roșu pentru viitură. Aceea a românilor care pleacă disperați din țară. ”Încurajați” de salariile tăiate, de birocrație, de condițiile proaste și susținuți de președintele care a cam spus că sunt liberi să plece.

Știu că mulți și-au dorit mereu să plece din țară. Iar, mai ales după 1990, acest lucru chiar s-a întâmplat. Uneori acest fenomen a fost chiar util. Au fost ani când am reușit să echilibrăm multe cu banii trimiși acasă și alți ani când acest fenomen a ținut sub control cifra șomajului.

Niciodată însă nu s-a petrecut însă acest lucru cu întregi categorii profesionale. Au mai plecat, să spunem, munictori în construcții în timpul boom-ului imobiliar din Spania din anii trecuți, dar au rămas destui și în România pentru a construi mult și în țară până când a apărut criza.

Acum însă în curând vom rămâne fără medici. În condițiile în care, mai nou, ajung la performanța de a câștiga 200 de euro pe lună, nici nu pot fi acuzați. Și nu este vorba doar de salarii. Din spitale a început să lipsescă aproape orice și, în aceste condiții, intervine și insatisfacția profesională care nu poate fi neglijată.

Există o piață liberă europeană și chiar trans-continentală a muncii și cei care pleacă se adaptează la această piață. Mai ales când au auzit că sunt de fapt niște grași care stau în spinarea altora. Din motive care țin exclusiv de protejarea clientelei politice, guvernanții noștri au pus un semn egal între un medic, bugetar desigur, și aparatul administrativ central, puternic politizat, unde omul care-i cară servieta lui Hoară este tot bugetar, dar nu-i scade salariul pentru că cică sunt în companii naționale sau regii.

Poate domnului Băsescu nu-i pasă dacă pleacă medicii. Pentru el se va găsi un ultim medic care să-i bage bețișoare în urechi. Dar dacă la mine în colegiu, la spitalul Calafat, pleacă 5 sau 6 medici, următorul spital este la 85 de km distanță. Iar uneori, cu drumurile din România, un drum cu Salvarea de 85 de km nu este o experiență pe care să vrea cineva să o încerce.

Contractul lor e mai tare ca al nostru

mai 28, 2010

Astăzi a fost ziua dezvăluirilor privind veniturile unor vârfuri de la Ministerul Economiei. Și am aflat cum un consilier sau un șef de cabinet, dar și secretari de stat, au venituri nete de 200 de milioane de lei vechi și peste pe lună.

Nu din salariu, desigur, ci din alte surse. Legale, fără îndoială – consilii de administrație, AGA, consilii de supraveghere și altele asemenea. Nu vreau să cad în demagogia pe care am acuzat-o atunci când s-a vorbit despre cheltuielile parlamentarilor. Cred că orice muncă trebuie plătită și, chiar dacă vă surprinde, nu am fost de acord cu Boc atunci când a anunțat că a decis ca indemnizația maximă pentru participarea la un consiliu de administrație să fie de 48 de lei pe lună. Oricât de numiți pe criterii politice ar fi acești membri, în multe locuri au o responsabilitate care nu cred că se poate exercita eficient contra 48 de lei pe lună. Resping desigur ideea zecilor și sutelor de milioane pe lună ca fiind de neacceptat. Sunt sigur că s-ar putea găsi o cale de mijloc, eventual cu plăți diferențiate în funcție de locul unde participă persoana respectivă. Una este responsabilitatea la Plafar și alta la Nuclear Electrica.

Aflăm însă că povestea cu cei 48 lei oricum nu s-a aplicat. Pentru că i-ar fi trebuit unui secretar de stat de la dl. Videanu 400 de consilii de administrație pentru a atinge sumele pe care le câștigă acum. Nu sunt singurii. Tot zilele astea am aflat despre salariile de 300 de milioane de lei de la Romgaz. Salarii de data asta, nu indemnizații de CA. Într-o intervenție televizată dl. Videanu a dat, evident, vina pe Vosganian și a afirmat că nu poate să modifice aceste salarii pentru că există un contract colectiv de muncă, semnat de răul de Vosganian, care nu poate fi reziliat.

Dar profesorii și medicii cărora guvernul le va scădea salariile cu 25% nu au contract colectiv de muncă?