Posts Tagged ‘pensii’

Halatu’ !

Ianuarie 25, 2012

Astăzi Traian Băsescu a pierdut o bună ocazie să tacă.

Opinia publică este la capătul răbdării. Oamenii sunt în stradă, chiar pe o vreme îngrozitoare, cerând aceleaşi lucruri simple: „Jos Băsescu!” şi  „Alegeri anticipate!”. Nu mai au răbdare deloc cu aceşti guvernanţi.

După o perioadă de muţenie îndelungată, probabil bine calculată, Traian Băsescu a spus aseară câteva vorbe incoerente, urmate astăzi de un discurs mai lung, mai puţin agresiv, dar total rupt de realitate.

Am înţeles de la Traian Băsescu faptul că nu s-a făcut nicio greşeală, mai puţin poate decât un telefon în direct cu Raed Arafat.

Am aflat că în piaţă se scandează „Vrem relaţii cu India şi Africa!”, doar că noi nu ştim asta.

S-a referit la greutăţile reformei sale, uitând ceva. Chiar dacă, da, lume este nemulţumită de măsurile actualei puteri, în piaţă nu se strigă decât în mică măsură despre pensii şi salarii. Sunt mai ales mitinguri pentru democraţie, dar acest termen este străin domnului preşedinte şi acoliţilor săi.

Am aflat că nu conduce guvernul, de parcă tăierea salariilor şi pensiilor a fost anunţată la televizor de Boc.

Repet. În piaţă se strigă : „Jos Băsescu!” şi  „Alegeri anticipate!”.

Şi mai este ceva în legătură cu piaţa. Ceva care mă face să cred că cetăţenii nu mai au ce să negocieze cu puterea. Ironia fără limite a lozincilor. Când iei atât de clar peste picior pe cineva, semnalul e clar. Nu mai vrem ceva de la tine, pleacă!

Despre șanse

Octombrie 9, 2010

Am aflat, în ultimele zile, o grămadă de lucruri despre ce ar urma să facem în Parlament  după ce Traian Băsescu a trimis un articol al Legii Pensiilor spre re-examinare. Inclusiv că președintele a dat o șansă opoziției :-).

O să îmi cer scuze, dar trebuie să repet ce spuneam în postul precedent. Dacă cineva a încercat să-și dea o șansă, acela a fost însuși Traian Băsescu, scăpând (temporar, sper) de suspendare și demitere prin această găselniță.

Ca să fie foarte clar, iată ce prevede Regulamentul cu privire la această cerere.

Art. 135. – (1) Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, în urma cererii făcute de Preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată.

(2) Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecţiile formulate în cererea de reexaminare.

(3) Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative.

Constatăm foarte clar cum e cu șansele. Pensionarii nu au nico șansă, pentru că în cel mai bun caz vom vota ca femeile să iasă la pensie, în 2030, la 63 de ani. Adică ”obiecţiile formulate în cererea de reexaminare”.

Nici legalitatea nu capătă vreo șansă. Nu vom vota din nou întreaga lege și votul dat cu 80 de deputați în sală se va transforma, în cele din urmă, în lege intrată în vigoare.

Ca să nu mai vorbim de faptul că oricum nu simt nevoia să capăt șanse de la dom’ Băsescu.

Două motive

Octombrie 8, 2010

Victor Ponta a spus astăzi că decizia președintelui de a trimite legea pensiilor la re-examinare reprezintă un gest de normalitate și că astfel Băsescu a sancționat frauda din Parlament.

Nu sunt de acord. Din mai multe puncte de vedere.

În primul rând că, în cursul intervenției sale justificative, Traian Băsescu nu a suflat o vorbuliță despre fraudă. Mai mult, după cum puteți citi aici, președintele spune ”Deci, din punct de vedere „legalitate” nu am nicio observaţie asupra Legii”. Astfel își însușește și susține frauda prin care a fost adoptată legea.

Vine apoi motivul pentru care a fost solicitată re-examinarea. A fost aleasă o singură prevedere, nedreaptă, e adevărat, dar care s-ar aplica din 2030. Nu se face nicio referire la lucruri care ar intra în vigoare la 1 ianuarie, mai ales modul de calcul al punctului de pensie sau nedreptatea majoră care se face  militarilor.

Președintele nu a trimis legea pensiilor înapoi în Parlament, ci doar un articol. Conform procedurii parlamentare, vom vota cererea de re-examinare și nu întreaga lege.

Apar apoi și două contradicții majore, încă ne-explicate. Faptul ca, acum 17 zile, Băsescu susținea în Parlament justețea măsurii de egalizare a vârstei de pensionare, masură care acum, brusc, nu mai e bună. De asemenea ne amintim că justificarea guvernului și a majorității parlamentare de a impune și vota forma inițială a articolului cu pricina a fost respectarea angajamentelor internaționale ale României. Asta înseamnă că fie aceste angajamente au fost re-negociate, fie președintele ne îndeamnă să le încălcăm.

Eu zic că decizia președintelui are la bază două motive. Frica de suspendare și dorința de a atenua scandalul fraudei din Parlament.

History will teach us nothing

Septembrie 15, 2010

Deputatul minorităţii bulgare, dl. Mircovici, fost militar de carieră, încercând cu disperare să arate că tăvălugul tăierilor fără cap ar trebui oprit cumva, a venit cu exemple istorice. Şi asta în condiţiile în care domnul deputat este membru al majorităţii guvernamentale.

A adus citate din şedinţa Consiliului de Miniştri din 1949. Se arată acolo cum tovarăşii Ana Pauker şi Teoharie Georgescu au insistat ca toţi oamenii muncii să aibă acelaşi sistem de pensii şi că nu este normal ca soldaţii, gradaţii şi ofiţerii să beneficieze de un regim special de pensii moştenit de pe vremea odiosului regim burghezo-moşieresc.

Fiecare învaţă din istorie, unii însă învaţă din cea care nu trebuie.

Rezervaţi un Nobel, vă rog

Septembrie 9, 2010

Mi se  pare din ce în ce mai clar că succesiunea de declaraţii ale domnului preşedinte, din cizme sau copleşit de linguşeli la TVR, cu privire la grozăvia deficitului, nu au decât rolul de a justifica un nou împrumut. Împrumut care vine să acopere acest deficit pentru că actuala putere se fereşte, aşa cum face cu încăpăţânare de aproape doi ani, să taie din cheltuielile aberante ale clientelei.

Păpuşi, e-Romania, sponsorizările lui Hoară, sau linguriţele de 100 de lei noi bucata de la regia Apele Române sunt o părticică din miile sau zecile de mii de găuri pe care le putem regăsi, de exemplu, în cartofi, ghiozdane sau în aberantele bugete de campanie ale organizaţiilor PD de prin comunele unde se organizează alegeri locale parţiale.

Bineînţeles că vinovaţi sunt ticăloşii care au generat acest deficit. Dar este vorba chiar de oamenii lui.

Las la o parte faptul că, timp de patru ani, guvernul Tăriceanu a avut excedent la bugetul de pensii. Şi chiar în singurul trimestru în care a existat un deficit, acesta a fost unul extrem de mic, de aproximativ 0.1-0.2 % din PIB.

Dar nici măcar asta nu contează. Marea problemă este că guvernul Boc a lichidat singura sursă de alimentare a acestui buget. Locurile de muncă. Creşterea numărului de salariaţi petrecută între 2005 şi 2008 a fost lichidată în mai puţin de un an. Şi nu pot accepta să dea vina doar pe criza economică, pentru că nu criza a introdus impozitul minim care a trimis în şomaj 200.000 de oameni.

În aceste condiţii nu văd ce am mai putea afla de la Traian Băsescu. Am aflat aseară că domnia sa ştie cu siguranţă că partidele de opoziţie nu pot scoate ţara din criză. Este desigur părerea unui aşa eminent economist, dirijor al unui guvern cu aşa bune rezultate economice, care are, în consecinţă, dreptul divin să judece cine scoate ţara din criză şi cine nu. Mă gândesc să emit şi eu opinii despre cine poate face neuro-chirurgie şi cine nu.

Sunt un ticălos îngrijorat

Septembrie 7, 2010

Am aflat, din nou, că suntem nişte ticăloşi. Noi toţi, politicieni, ziarişti, pensionari şi alţi cetăţeni deopotrivă.

Nu m-aş baza, încă de la bun început, pe abilităţile economice ale lui Traian Băsescu. Ne aminitim de promulgarea legii cu privire la majorarea salariilor profesorilor, de hotărârea cu care aprecia că există bani la buget pentru această creştere, precum şi de angajamentul ferm de punere în practică a legii.

Chiar şi aprecierea de azi cu privire la valoarea deficitului bugetului de pensii m-a lăsat mască. Trei miliarde şi jumătate de euro reprezintă o cifră extrem de îndepărtată de jumătatea de miliard afirmată acum câteva luni. Ori preşedintele a minţit atunci, ori minte acum, ori diferenţa până la cifra la care cică am ajuns acum se poate imputa guvernului Boc.

Nu mă deranjează faptul că intrăm din nou în povestea cu greaua moştenire. M-am obişnuit că vina pentru incompetenţa guvernului o poartă guvernul Tăriceanu sau chiar guvernul I.G.Duca. Sau, în orice caz, oricine altcineva în afara guvernanţilor care ne vor face în curând să comemorăm doi ani de la nefericita dată când Boc a re-devenit prim ministru.

Sunt însă înspăimântat de lipsa de perspectivă. Nu putem participa nici măcar la o dezbatere despre prezent, ca să nu mai vorbim de viitor. Nu ştim care este situaţia actuală, în afară de faptul că o simţim zilnic, dar mai ales nu avem nicio şansă să aflăm ceva despre soluţiile actualului guvern. Aflăm cu groază, din când în când, pe surse, despre noi impozite, noi concedieri sau noi tăieri care niciodată nu sunt de la clientela politică.

În rest nimic.

Dacă nu este 15, hai să punem 16

Iulie 11, 2010

Cu apa la gât, Traian Băsescu ne-a prezentat teroia sa economică. S-a distanțat de guvern în privința creșterii TVA, cu care nu este de acord. De parcă îl crede cineva că Boc a luat această măsură fără să ceară voie.

Apoi ne-a prezentat teoria impozitării, conform căreia fiecare venit ar trebui impozitat. Sigur că da, așa este. Apare însă o problemă. S-a insistat foarte mult pe problema impozitării pensiilor, pentru că aceasta a fost introdusă în geniala teorie enunțată printre ape. Dacă nu s-a putut, neconstitușional fiind, să se taie 15% din pensii, atunci s-a găsit soluția să se taie 16%.

Pensia nu reprezintă un venit. Pentru că se bazează pe o contribuție anterioară a beneficiarului către stat, contribuție făcută dintr-un venit deja impozitat la momentul respectiv. Este un împrumut de fapt, o creanță a statului către o persoană fizică. Or așa ceva nu are cum să fie un venit impozabil.

Dacă statul se împrumută de la o bancă comercială îi va da înapoi suma împrumutată minus 16%? Ridicol! Îi va da înapoi suma împrumutată plus dobânda.

Încă o dată avem de-a face doar cu un calcul politic. Creșterea TVA afectează pe toată lumea, deci și pe bruma de electorat PD care o mai fi rămas. Pensionarii nu prea votează cu partidul portocaliu, deci pot fi arși.

Sigur, Parlamentul e vinovat

Iulie 7, 2010

Mă și gândeam pe cine va învinovăți Traian Băsescu pentru creșterea TVA. Presa, moguli, sindicate, pensionar? Evident, Parlamentul era la îndemână. Pentru că nu mă așteptam și nu mă aștept să admită că de vină e guvernul Boc. Sau, și mai rău, el însuși.

Zice domnul președinte cum că Parlamentul e vinovat pentru că nu trebuia să conteste scăderea pensiilor la Curtea Constituțională. Imbatabila logică prezidențială, gata oricând să afirme că albul e negru. Păi dacă era, așa cum s-a și dovedit, o măsură neconstituțională? Așa funcționează, conform actului fundamental, controlul de constituționalitate a legilor. Și nu cred că era de acceptat să închidem ochii.

Guvernul trebuia să încerce ceva constituțional. Și după aceea să mai vorbim.

Toți la fel

Iulie 3, 2010

Toate salariile bugetarilor s-au tăiat cu 25%, indiferent dacă este vorba de omul care cară servieta lui Videanu sau de cel care operează pe creier sau cel care, fiind angajat la situații de urgență, intervine pentru a salva vieți în condiții dificile. S-ar fi vrut ca toate pensiile să scadă cu 25%, pentru toți. TVA a crescut cu 5%, pentru toate produsele.

De ieri adiminitrațiile locale sunt obligate să-și reducă numărul de angajați. În general asta este bine. Există primării cu schemă de personal încărcată, asta fiind cîteodată, în special în mediul rural, un sistem prin care se creează obligații de natură electorală.

Problema este că singurul criteriu de aplicare este cel al populației. Pentrui toți la fel. Există intervalul 5001-10000 de locuitori de exemplu, în care toate primăriile trebuie să aibă același număr de angajați.

Las la o parte faptul că mi se pare o diferență destul de mare între 5001 și 10000 de locuitori, măcar dion punctul de vedere al personalului necesar pentru colectarea taxelor locale. Dar nu se ține cont de alte probleme. Numărul de sate componente de exemplu. Cunosc comune cu 13 sate aparținătoare, înșirate peste dealuri pe vreo 12 kilometri. Sau calitatea serviciilor oferite. Sau numărul de școli din localitate.

Am mai întâlnit și o altă situație. Cunosc un primar care a constituit o mică stație de pompieri. Două mașini obținute din donații și 6 angajați. Deservește 9 localități rurale dimprejur și nu și-a pus niciodată problema că toate costurile cu angajații sunt acoperite doar din bugetul său. Acu îmi spunea cu amărăciune că, prin reducerile impuse, nu prea mai iese la socoteală cu numărul de angajați și cam trebuie să închidă.

Nu cumva sistemul acesta mecanic, ce presupune că toți sunt la fel, se aplică cel mai bine Guvernului? Adică trebuie să plece toți?

Lista rușinii prin Craiova

Iunie 26, 2010

În 2008, cetățenii din Craiova au ales uninominal patru parlamentari PD, inclusiv pe Radu Berceanu, din totalul de șase câți sunt desemnați în municipiul reședință a județului Dolj. Cei doi care fac excepție sunt deputatul PSD Florentin Gust și colegul meu liberal Ionuț Stroe.

În această dimineață 70 de liberali au ținut să le facă din nou cunoștință alegătorilor cu aceștia. Pentru că nu i-am putut aduce live am distribuit cam 5000 de mici pliante cu pozelel lor. În poze apăreau ținând în mână o bilă albă și una neagră, orientate spre semnul minus. La pensii și salarii. Ne-am gândit că notorietatea se păstrează greu, și cum cei de la PD nu prea mai ies pe stradă de la o vreme am zis că e un gest creștinesc să le dăm o mână de ajutor.

Da, da, ultimul din dreapta este Pavel Badea, fost mare fotbalist al Universității Craiova, acum om de afaceri și consilier municipal PNL.