Posts Tagged ‘profesori’

S-au gândit să înghită cheia?

octombrie 15, 2010

Care-i mecanismul ce se declanșează și face ca în loc de dialog, ceea ce ar reprezenta normalitatea, să funcționeze încuiatul în birou?

Pe liderii comuniști nu-i vedeam. Pentru noi erau fie imaginile unor împăiați pe ecranele alb-negru ale televizoarelor Olt, fie o coloană de Dacii negre pentru care se oprea circulația cu orele. S-au dus vremurile acelea.

Nu sunt un populist. Cred,de exemlu, că este normal ca anumite persoane cu funcții în stat să se miște un pic mai repede prin oraș. Sau că președintele țării să aibă un sistem de protecție, nu pentru că ”românii” ar trebui să-i provoace frică, ci pentru că există teroriști sau nebuni sau pisălogi.

Mi se pare însă aberant ca un ministru să se încuie în birou pentru a nu discuta cu proprii angajați. Și dacă ar avea o părere extraordinară despre sine, cum este cazul lui Funeriu, tot ar trebui să vorbească cu profesorii pentru a le comunica rezultatele gândirii sale geniale.

Iar scena recepției de la Ateneu seamănă izbitor cu discuția despre sexul îngerilor din primăvara anului 1453. Fără a-l confunda pe Baconschi cu împăratul Constantin Paleologu, nu merită comparația.

La prezent mai vorbim ?

septembrie 21, 2010

Acum mai mult de o săptămână am anunţat, în numele PNL, că parlamentarii noştri nu vor participa la noua manifestare în Parlament a lui Traian Băsescu. Spuneam atunci că nu este vorba doar de nişte parlamenari ai opoziţiei, ci că întreaga societate şi-a epuizat nu doar încrederea, ci şi răbdarea de a asculta vorbele unui om care mai este doar preşedinte de partid. Toţi ceilalţi nu mai au încredere în el. Am avut dreptate.

Am aflat că ne vom împrumutat, din nou la FMI. În afară de acest aspect, care nu ne surprinde, dar care ne afectează pe toţi, am aflat despre eficienţa energetică şi am constatat că preşedintele adoră să râdă la propriile glume.

A mai căutat să ne arate că este departe de frauda din Parlament şi că nu se implică în dezbaterea parlamentară. Dar a omis să menţioneze zecile de scrisori pe care le-a trimis Camerei Deputaţilor şi Senatului prin care cerea ca anumite legi să fie adoptate în limita anumitor termene.

M-am săturat, de asemenea, să constat că Traian Băsescu este, la fel ca şi PD, un om care se referă doar la trecut, sub forma acuzaţiilor la adresa fostului guvern, dar şi la viitor, când spune ”vom face”, „va fi bine”, „vom depăşi”. Despre prezent niciodată nimic. Acum, în prezent, starea economiei este la pământ. Şi tot la prezent se poate vorbi despre profesori, pensionari, medici, propreitari de mici afaceri sau actori. Acum nu avem un plan de redresare a economiei, în afară de tăieri şi împrumuturi. Acum nu avem încredere în cei care ne conduc prin grija celor care au asigurat fluxul incredibil de vot de la Paris.

Presa, dușman al poporului

mai 30, 2010

Trebuie neapărat să verific CV-ul ministrului Funeriu. Pentru că nu cred că a lucrat la un laborator în Japonia, ci la securitatea din Coreea de Nord.

Încă de când profesorii au anunâat că vor organiza grevă pe data de 31 mai, acțiunile securisto-comuniste ale șefilor de la educație, conduși de Funeriu-Ir-Sen au fost cap de afiș. Întâi a sărit cu picioarele pe inspectorii județeni. Aici a fost mai simplu, pentru că toți sunt oameni de partid. Aceștia au trecut la prelucrat directorii iar mulți dintre aceștia au început să facă liste, să amenințe cu evaluări dure la adresa profesorilor și să-i preseze pe cei mai vulnerabili, adică pe suplinitori.

Vă rog mult, să-mi explice cineva care era problema dacă bacalaureatul era decalat cu două sau trei zile. Încăpățânarea domnului ministru va genera probleme de organizare, comisii incomplete sau formate din personal ne-didactic, chiar probleme de legalitate.

Și povestea nu se termină aici. Ca nu cumva să aflăm ce se va întâmpla, marele șef s-a gândit să interzică accesul presei în locurile unde nu știm dacă se va desfășura ceva. Tare sunt curios cum se va face asta. Cu poliția, cu jandarmii, cu armata? Va da domnul ministru ordin să se deschidă focul?

Sau poate se gândește că avem nevoie de un nou Canal.

Contractul lor e mai tare ca al nostru

mai 28, 2010

Astăzi a fost ziua dezvăluirilor privind veniturile unor vârfuri de la Ministerul Economiei. Și am aflat cum un consilier sau un șef de cabinet, dar și secretari de stat, au venituri nete de 200 de milioane de lei vechi și peste pe lună.

Nu din salariu, desigur, ci din alte surse. Legale, fără îndoială – consilii de administrație, AGA, consilii de supraveghere și altele asemenea. Nu vreau să cad în demagogia pe care am acuzat-o atunci când s-a vorbit despre cheltuielile parlamentarilor. Cred că orice muncă trebuie plătită și, chiar dacă vă surprinde, nu am fost de acord cu Boc atunci când a anunțat că a decis ca indemnizația maximă pentru participarea la un consiliu de administrație să fie de 48 de lei pe lună. Oricât de numiți pe criterii politice ar fi acești membri, în multe locuri au o responsabilitate care nu cred că se poate exercita eficient contra 48 de lei pe lună. Resping desigur ideea zecilor și sutelor de milioane pe lună ca fiind de neacceptat. Sunt sigur că s-ar putea găsi o cale de mijloc, eventual cu plăți diferențiate în funcție de locul unde participă persoana respectivă. Una este responsabilitatea la Plafar și alta la Nuclear Electrica.

Aflăm însă că povestea cu cei 48 lei oricum nu s-a aplicat. Pentru că i-ar fi trebuit unui secretar de stat de la dl. Videanu 400 de consilii de administrație pentru a atinge sumele pe care le câștigă acum. Nu sunt singurii. Tot zilele astea am aflat despre salariile de 300 de milioane de lei de la Romgaz. Salarii de data asta, nu indemnizații de CA. Într-o intervenție televizată dl. Videanu a dat, evident, vina pe Vosganian și a afirmat că nu poate să modifice aceste salarii pentru că există un contract colectiv de muncă, semnat de răul de Vosganian, care nu poate fi reziliat.

Dar profesorii și medicii cărora guvernul le va scădea salariile cu 25% nu au contract colectiv de muncă?

Tăiem și din democrație

mai 27, 2010

Imaginația bolnavă a clicii portocalii care ne guvernează nu are limite. Au inventat, conștienți de aberația neconstituțională pe care doresc să o promoveze, legături cu siguranța națională și ordinea publică. Am mai auzit textul cum că stabilitatea guvernului ține de siguranța națională, când de fapt ține de democrație, de alegeri, de susținerea populației. Când un guvern începe să adopte măsuri și să se mențină la putere invocând interesul național și ordinea publică avem de-a face, orice s-ar zice, cu un regim autoritar, ba chiar cu o dictatură.

Amenințările și presiunile la care sunt supuși profesorii care doresc să-și exercite un alt drept constituțional, cel la grevă, prevăzut de Art. 43 din actul fundamental, constituie încă o dovadă. Inspectorii școlari portocalii fac liste cu profesorii care doresc să facă grevă. Directorii fac ședințe cu aceștia, transmițându-le ca vor fi evaluați și dați afară. Exact ca în anii comunismului, când se făceau liste cu dușmani ai poporului și cu elemente turbulente.

Cam cât de mare o fi tentația de a extinde acest model? De exemplu ar putea să constate că partidele de opoziție sunt o amenințare la această ipotetică siguranță națională. Și atunci să restrângă, temporar pentru vreo trei ani, dreptul la liberă asociere. Sau să rezolve tonomatele de la Antena 3 și Realitatea TV printr-o cenzură mică, desigur tot temporară. Îi enervează mitingurile? Nicio problemă, Art. 39 din Constituție poate fi suspendat temporar.

Dacă doresc însă să descopere adevărata amenințare la siguranța națională ar trebui să utilizeze o invenție de pe vremea egiptenilor. Se numește oglindă.

Fără număr

mai 2, 2010

Am reușit să aflăm, în sfârșit, câte posturi din sectorul bugetar vor mai fi restructurate în acest an. Și anume oricâte va fi nevoie.

Nici măcar nu vreau sa-l critic pe Sebastian Vlădescu, autorul acestei declarații. Dimpotrivă, este printre puținii miniștri ai cabinetului Boc care mai încearcă să facă ceva. Nu cu mare succes, însă mai ales din cauza politicii general incoerente în domeniul economic a partidului de guvernământ.

Sunt convins de faptul că, indiferent de solicitările FMI, reduceri de cheltuieli în domeniul bugetar sunt absolut necesare. Însoțesc însă aceasta afirmație de trei probleme despre care nu vorbește guvernul, pentru simplul fapt că nu-i convine.

Mai întâi faptul că posturile restructurate nu fac parte din aparatul politic montat în funcție de PD. Adică nimic din agenții și companii beneficiare de salarii bune, de prime, sporuri și toate avantajele despre care premierul pomenea că vor dispărea, nimic din administrația centrală și tot nimic din serviciile secrete. Afectați vor fi, din nou, profesori, angajați de pe la CFR sau cadre medicale, mulți dintre ei selectați pe baza unor listuțe întocmite pe criterii de partid.

Vine apoi problema unor cheltuieli. Altele decât salarii, mai precis patinoare care costă de patru ori mai mult decât prețul pieței, autostrăzi care costă de parcă ar fi asfaltate cu icre negre sau studii de fezabilitate despre lucrări care nu se execută niciodată.

Al treilea lucru este o problemă de fond. Evident ca FMI este cu ochii pe buget, pe ponderea cheltuielilor în general și nu pe postul de învățător din comuna Văscăuți pe care urmează sa-l restructureze Funeriu. Nu reușesc așadar să înțeleg încăpățânarea cu care guvernul omoară mediul privat, generator de venituri bugetare, cu impozitul forfetar, cu plata în avans a impozitului pe profit sau cu TVA la facturi pe care urmează să le încaseze peste 6 luni.

Am ajuns la 130.000 de firme închise într-un an. Și cică avem guvern de dreapta.

Colecta publica – un bilet dus pana in Japonia

martie 23, 2010

Cine isi arunca privirea pe CV-ul ministrului Funeriu are motive sa fie impresionat. Gaseste acolo teze de doctorat, stagii stiintifice, laboratoare din toate colturile lumii si lucrari publicate. Reteta perfecta pentru a verifica, inca o data, ca marii jucatori sunt antrenori slabi sau ca medicii chirurgi de top n-au treaba cu conducerea administrativa a unui spital.

Am spus la prima runda de audieri a lui Funeriu, in timpul tentativei nereusite de guvern Croitoru, ca sunt convins ca marele savant nu stie cate scoli sunt in mediul rural si nici macar cum arata o astfel de scoala sau ca habar nu are cat costa un microbuz scolar. Am observat ulterior ca nu prea stie mare lucru nici despre bugete (sau sa zicc „bugeturi”, ca asa e la moda) sau salarii.

Ar fi avut sansa sa compenseze aducand in minister nu neaparat mari genii, dar macar oameni priceputi pe cate o bucatica. Am remarcat doua doamne numai bune sa faca scandal la televizor si cam atat. Controlul este pierdut total, sistemul de educatie pare a nu mai fi unul national ci mai degraba unul de tip federal, in care judetul Buzau nu primeste bani timp de trei saptamani si apoi devine singurul judet care primeste majorari de 17%, in acelasi timp in care judetul Olt incepe sa ramana fara fonduri.

Actualul inca ministru va bate orice record cu privire la procesele pe care le-a pierdut sau urmeaza sa le piarda in instanta, ordinul de marime fiind cu cinci cifre.

Cu toate acestea Funeriu va ramane in istorie, prin monumentul de nesimtire construit prin declaratia despre muritorii de foame.

Speram ca pleaca inapoi in Japonia cat mai repede si-l asiguram ca nu vom muri de dorul lui.

Guvern in exil, dar si sub asediu

martie 17, 2010

Guvernul Boc a organizat o sedinta de Guvern la Iasi. Nu este neaparat o idee rea, un mesaj de mai mare deschidere catre regiuni mai putin favorizate este in principiu un lucru bun. Daca s-ar fi adoptat cu aceasta ocazie masuri indreptate catre zona respectiva, infrastructura, locuri de munca, ceva. N-a fost cazul, dar asta nu este tot.

Problema este ca onor guvernul nostru s-a comportat cu aceasta ocazie de parca ar fi fugit in exil, cu tezaurul ascuns in portbagaj, numai ca acolo a fost ajuns din urma de multimile furioase.

Stim cu totii care este situatia din educatie, cu atat mai mult cred ca stie primul-ministru. Sau ar trebui sa stie, ca semne nu prea da. Federatia Sindicatelor din Invatamant a fost in strada, cantand serenade sub fereastra sedintei de guvern. Motivul este binecunoscut si nu este numai unul legat de salarii.

Anul trecut, in graba, Boc e emis o lege a educatiei care a fost facuta in stilul propriu al constitutionalistului, adica neconstitutional. Acum trebuie sa o repare si sa emita un alt proiect, lucru care se pare ca se intampla de parca ar fi vorba de lista agentilor sub acoperire din strainatate. Nici macar toti membrii cabinetului nu au habar de proiectul ministerului, ca sa nu mai vorbim de sindicate, parinti, profesori, elevi sau partide de opozitie. Presimt ca iar apar niste aberatii care vor afecta intregul sistem. Banuiesc de asemenea ca preocuparea principala va fi politizarea sistemului, dupa modelul deconcentratelor.

O paranteza de final, pentru ca pomeneam de sindicatele din invatamant. S-a mai auzit ceva de fostul sindicalist si actual deputat PD Catalin Croitoru? Imi amintesc ce vocal era intru aprarea partidului iubit, pana a fost executat si nu a fost numit ministru, asta dupa ce castigase votul in partid, in stilul propriu al democratiei portocalii. Daca nu mai iubeste partidul macar sa zica ceva despre fostii sai colegi de catedra.

Petrecerea s-a terminat. E deschis la farmacie?

ianuarie 4, 2010

A trecut campania electorala. Si a trecut si perioada in care guvernul mai putea trage de timp cu aplicarea masurilor impuse de FMI. Care acum sunt ca mahmureala de dupa o noapte de distractie. A fost bine, am petrecut, dar acum ne doare capul, ficatul si trebuie sa mergem la farmacie sa luam Alka Seltzer.

Deci urmeaza disponibilizari. Si atunci si greve, proteste, interminabile negocieri si inca o presiune pe bugetul asigurarilor sociale.

Nu vreau sa sugerez ca o reducere a cheltuielilor in sistemul public nu este necesara. Chiar prin disponibilizari. Insa masurile indreptate impotriva mediului privat, la care faceam referire in postul precedent, vor avea din nou efecte neplacute.

Pentru ca un mediu privat ajutat prin masuri destepte, mai ales in domeniul impozitarii, ar fi putut sa fie pregatit astazi sa absoarba o parte din cei care urmeaza sa fie disponibilizati. Dar, stim cu totii, nu este.

Sigur ca smecheria cu reducerea posturilor vacante inca mai tine, dar nu este suficienta. Si nici cea cu pensionarea fortata.

S-a vorbit mai mult despre profesori in ultimele zile, fara sa avem o imagine clara a ceea ce va urma. Declaratiile sunt contradictorii si mie nu imi este clar cine are dreptate. Traian Basescu cand declara ca 15.000 de posturi trebuie reduse pana la 1 septembrie sau ministrul Funeriu cand spune ca in acest an scolar nimeni nu pleaca din sistem? Au fost mai multe referiri la suplinitori, definiti ca fiind primele victime ale trezirii la realitate. Las la o parte faptul ca, in multe cazuri, acestia sunt mai bine pregatiti decat profesorii titulari. Dar exista scoli, mai ales in mediul rural, unde 70-80% din cadrele didactice sunt suplinitori, chiar si aceia gasiti si convinsi cu greu sa vina in locuri indepartate, inaccesibile sau foarte sarace. Inchidem acele scoli?

Si mai am o intrebare. Cati angajati au SRI, STS, SIE, doi si-un sfert, SPP, precum si alte institutii similare? Asa, de curiozitate.