Am incercat sa mai argumentez de cateva ori aici, in dezbateri, la emisiuni TV sau in Parlament de ce sunt partizanul unui sistem electoral proportional. Nu vreau sa reiau argumentele pentru ca nu despre avantaje si dezavantaje as vrea sa va provoc in acest post.
As adauga insa ca sustin ideea de vot uninominal. Este evidenta diferenta intre termeni. Termenii de „uninominal” si „plurinominal” se refera la numarul de candidaturi ale unui competitor in aceeasi unitate electorala, avand o singura candidatura, respectiv doua sau mai ulte, iar termenii de „majoritar” si „proportional” se refera la modalitatea de repartizare a mandatelor. Sistemul introdus la noi la alegerile parlamentare din 2008 este asadar un sistem uninominal cu efecte proportionale, ceea ce, fara a fi perfect, mi se pare ca are cele mai putine dezavantaje cu putinta atat din punctul de vedere al alegatorilor, dar si din perspectiva partidelor politice.
Ati remarcat, desigur, startul unei dezbateri pe tema pericolului pentru PNL al introducerii sistemului majoritar. Dezbaterea este fireasca pentru un partid aflat pe locul trei si care, teoretic, ar putea fi grav afectat de o astfel de schimbare.
Cred insa, dincolo de a afirma din nou ca avem datoria de a ne lupta pentru pastrarea actualului sistem, doua lucruri. Ca modificarea este putin probabila si ca avem solutii chiar si pentru cazul in care s-ar petrece acest lucru.
Modificarea este putin probabila pe cai parlamentare si cu atat mai putin probabila pe baza unei intelegeri intre PD si PSD. Efectul principal al sistemului majoritar este supradimensionarea reprezentarii partidului aflat pe locul 1. Doua sau trei procente diferenta intre primii doi pot insemna majoritate absoluta in Parlament. Si atunci nu vad niciun motiv pentru care un partid aflat pe locul 2 ar accepta sa ofere de bunavoie partidului aflat pe locul 1 majoritatea absoluta, taindu-si singur orice posibilitate de a spera in constructia unei majoritati parlamentare prin izolarea primului partid.
Si mai este si UDMR. Grav afectati de modificarea sistemului, acestia se vor opune de asemenea schimbarii reprezentarii proportionale.
Ramane perspectiva modificarii prin ordonanta de urgenta sau prin angajarea raspunderii, dar pana acolo este cale lunga.
Pomeneam de solutii pentru situatia cand se va produce totusi aceasta modificare.
Spuneam ca sistemul majoritar premiaza excesiv primul partid. Asta insa poate insemna si ca partidele aflate pe locul 2 si 3, prin realizarea unui cartel electoral bazat pe o strategie desteapta de depunere de candidati, pot ajunge sa aiba ele majoritatea. Si nici macar nu este greu. Primul pas este inregistrarea unei aliante politice la tribunal, pentru a beneficia de prevederile constitutionale cu privire la desemnarea candidatului de prim ministru. Apoi, in urma unei negocieri, urmeaza sa sustina impreuna un singur candidat in fiecare colegiu, incercand sa cumuleze voturile pentru alegerea acestuia. Nu este vorba de candidati comuni si nici de semn electoral comun. Pur si simplu de decizii strategice, pentru ca, asa cum usor se poate observa, in sistemele majoritare nu conteaza numarul de voturi obtinute, ci numarul de victorii.
Pentru exemplificare va rog sa studiati turul doi al alegerilor prezidentiale. Nu din punct de vedere al numarului de voturi, ci al numarului de judete, deci si de colegii, in care a castigat unul sau altul. Veti constata ca am dreptate. Numai in Bucuresti alianta de care pomeneam ar fi castigat cam 30 de colegii din 40, pentru ca farmecul acestei idei este ca o diferenta in sectorul 2 de 1000 de voturi aduce un mandat, iar o diferenta in Arad de 50.000 de voturi aduce tot un mandat.
Si un ultim argument practic. Faptul ca o astfel de intelegere este posibila este dovedit de alegerile partiale din colegiul lui Bogdan Olteanu, unde s-a putut negocia sustinerea unui singur candidat din partea PNL.
Scuzati lungimea postului.
Etichete: alegeri parlamentare, alianta, Bucuresti, colegiul 1, majoritar, PNL, proportional, uninominal
Politica Liberala 
decembrie 28, 2009 la 15:06 |
Perfect de acord cu analiza ta, Mihai.
Imi poti explica si mie ce vrea sa spuna dl. Tariceanu prin propozitia asta:
„Din păcate PNL pare mai degrabă în acest moment ghidat de interese personale, …”
Mie unul mi s-a parut ca tocmai aceste interese personale s-a reusit a fi marginalizate.
M.
decembrie 28, 2009 la 15:52 |
Nu pot eu raspunde, desigur.
decembrie 28, 2009 la 15:41 |
Mihai, te inseli amarnic cu privire la consecintele pe care sistemul majoritar l-ar avea asupra UDMR. Acestia ar capata statutul de arbitru-jucator, pentru ca in acest sistem ei ar obtine in permanenta un numar important de mandate acolo unde ei sunt majoritari dpdv etnic.
Practic UDMR-ul ar deveni imposibil de scos de pe scena politica si ar avea in permanenta in buzunar cartea castigatoare pentru a o da celui ce da mai mult pentru ai lui.
Si, lasand la o parte aceasta falsa problema, ramane intrebarea la care pana acum nu am primit decat un raspuns nesatisfacator: alaturi de cine va guverna in urmatorii ani PNL atunci cand va trebui sa aleaga? Alaturi de PSD sau alaturi de PDL? (nu, o optiune in afara includerii unuia din aceste 2 partide nu exista, in fapt)
decembrie 28, 2009 la 15:51 |
Nu ar fi scosi de pe scena politica. Dar ar ramane cu mai putin de jumatate din mandate. In Arad, Brasov, Timis, Maramures si alte locuri de genul asta nu ar mai fi reprezentati. Nici in Cluj nu s-ar mai descurca, pentru ca au 20% din populatie relativ uniform distribuiti.
Nici arbitru nu ar mai fi, pentru ca atunci cand un partid obtine, datorita sistemului, 60% din locuri, nu mai are nevoie de ei.
decembrie 28, 2009 la 16:06 |
OK, oricum eu sunt de parere ca problema distribuirii mandatelor pe sistemul majoritar e o falsa problema.
Dar, revenind la adevarata problema, totusi, alaturi de cine va alege PNL sa guverneze in urmatorii 3-10 ani? Alaturi de PDL sau alaturi de PSD? Tu, daca ai fi pus sa alegi acest lucru in vederea formarii unei aliante pentru alegerile din 2012, in favoarea cui ai vota?
decembrie 28, 2009 la 16:17
Problema distribuirii mandatelor nu este falsa neaprat, dar, ca si tine, spun ca avem solutii pentru a o depasi.
Aliantele se decid in functie de capacitatea partenerului de a accepta cat mai multe dintre obiectivele noastre in programul de guvernare, pentru ca asta isi doreste electoratul nostru. Si nu prea am cum sa stiu cine va fi in aceasta situatie in 2012.
De aceea in analiza mea am folosit termeni neutri de genul „partidul de pe locul 1 sau 2” pentru ca nici macar aceasta ierarhie nu o stim pt 2012
decembrie 28, 2009 la 16:30
Pai pana in 2012 nu se mai poate intampla mare lucru.
Probabil partidele vor obtine cam aceleasi mandate: PD si PSD in jur de 30-35%, PNL in jur de 18%, UDMR in jur de 9%, restul minoritati (asta nu prea o gasesc acceptabila, dar in fine…).
Presedinte va fi acelasi individ caruia-i plac glumele lui si rade cu pofta la ele (de multe ori fara noi). Veti guverna alaturi de PDL sau veti astepta anul 2014 cu speranta ca urmatorul presedinte nu va fi unul propus de PDL? Si chiar si asa, inca mai considerati ca se poate negocia cu PSD o guvernare pe termen lung?
Sincer, mie (si nu numai mie, am multi prieteni care au aceeasi opinie cu mine) mi se pare ca suntem in cel mai mare impas politic din istoria post-revolutionara si, ceea ce este si mai tragic, este ca el este fals alimentat de ambitii bizare venite din absolut tot spectrul politic (cu exceptia UDMR) si care ce nu are nici o legatura cu dorintele si aspiratiile electoratului (desi toata lumea pronunta cuvantul „popor” umflandu-si obrajii cu prosteasca importanta).
decembrie 28, 2009 la 15:54 |
Pana la lucrurile de finete, trebuie luate – dupa mintea mea – masuri de genul :
– prag electoral 10% – pa UDMR, PRM, PNG si alte giumbuslucuri;
– votul in diaspora sa inceapa cu 24 de ore inainte de inceperea celui din tara -pa manevre cu exit poll-uri toxice;
– vot cu carte de alegator si numai in localitatea de resedinta – pa sectii speciale;
– soft pentru verificarea CNP-urilor – pa vot multiplu;
– donatii transparente si in primul rand verificate – toata lumea clampaneste despre faptul ca s-au cheltuit sume imense in aceasta campanie dar se pare ca odata cu prima zapada, s-a uitat ca prin minune, totul 🙂
Cand cineva va introduce asemenea proiecte de lege, mai discutam… Dar, tare mi-e ca numai maine nu-s alegeri si iarasi o sa incepem cu vaicareala ca vai soro s-a furat, s-a manarit, s-a….
Sa auzim de bine.
decembrie 28, 2009 la 16:14 |
Sa le luam pe rand.
Pragul electoral nu poate fi mai mare de 5% datorita unor reglementari europene.
Votul anticipat in diaspora este posibil, poate fi chiar o idee buna pentru a evita aglomeratia.
Si eu sunt sustinator al votului numai la sectia de care apartii. Si asta ar rezolva si problema softului, care nu ar mai fi necesar.
Legea finantarii campaniilor este buna, tu vorbesti de aplicarea ei si aici suntem de acord.
decembrie 28, 2009 la 16:14 |
Aaaaa, pardon.
Eu propun asa:
– prag electoral 20%
– vot numai in tara
– pentru a obtine dreptul de a vota sa se absolve un examen complex si comprehensiv politico-legislativ
– interzicerea donatiilor de orice fel si a publicitatii electorale platite (back to the basics).
E, cum e? Nu simtiti cum se evapora democratia?
decembrie 28, 2009 la 16:21 |
1. Sistemul majoritar poate alunga uşor către partidul unic. Un partid cu o majoritate lejeră şi opoziţie ridicolă formată din câţiva parlamentari UDMR, câţiva rătăciţi de la alte partide şi minorităţile veşnic prezente. Infiltrat bine în structurile statului şi cu toate pârghiile în mână un astfel de partid nu mai poate fi răsturnat uşor.
2. Alianţele conjuncturale sunt expresii ale demagogiei politicienilor noştri! Colaborarea pe anumite proiecte pentru perioade limitate de timp între PNL şi PSD poate fi acceptată. Greu de digerat dar acceptabilă în situaţii deosebite! Alianţă pre electorală între dreapta şi stângă este ridicolă şi sfidează inteligenţa electoratului. Păi până la urmă ce mai rămâne din lupta politică? Accesul la putere indiferent de mijloace? Am crezut că un partid îşi susţine doctrina proprie tocmai pentru că vrea să câştige luptă ideologică plecând de la premisa că abordarea proprie este o soluţie pentru gestionarea intereselor generale!!!!!!
3. Actualul sistem electoral este un compromis jenant! Uninominalul majoritar este o soluţie… de evitat! Eu aş pleda pentru sistemul anterior care nu era foarte rău. Până la urmă nu sistemul de vot anterior era problema ci modul în care votul este deturnat, indiferenţa politicienilor, modul în care ignoră electoratul, legea electorală în ansamblu…
Am mai scris despre modul în care se votează în Germania, despre participarea activă a societăţii prin Referendum în Elveţia, despre modul în care este populaţia informată în Uk sau SUA… Scoaterea electoratului din cel mai dureros analfabetism politic în care se află, asta trebuie schimbat cât mai repede!
Cum e posibil ca o mână de oameni să îndatoreze ţara cu peste 30mld euro într-un singur an???? Abia asta este inacceptabil, intolerabil, odios…
decembrie 28, 2009 la 20:06 |
Corect, politicienii nostrii sunt aerieni.
In Uniunea Europeana doar doua tari au sistem majoritar, si ai nostii vor sa fim a treia tara.
Daca sistemul era mai bun decat cel proportional de ce nu l-au adoptat majoritatea tarilor din UE?
decembrie 28, 2009 la 20:39 |
Subscriu de la cap la coada!
As adauga doar: ce scrieti la punctul 2 este nu singurul argument (pentru ca sunt neumarate), este insa unul dintre cele mai importante argumente impotriva sistemului electoral uninominal (chiar in 2 tururi de scrutin).
Un asemenea sistem e in stare sa distorsioneze in mod absurd rezultatele alegrilor, gradul de reprezentare in parlament, valoarea unui vot, si sistemul de aliante.
Omoara si lupta politica, competitia, concurenta pentru cele mai bune idei si solutii. Postuleaza ca nu pot exista decat 2 solutii.
In fapt sistemul majoritar nu este nimic altceva decat o unealta care urmareste crearea unui duopol artificial. O asemenea reglementare daca ar fi incercata in domeniul economic ar contraveni prinicipiilor economiei libere de piata, si ar fi casata de Consiliul Concurentei, autoritatile antitrust, sau de Comisarul European pentru Concurenta.
decembrie 28, 2009 la 16:59 |
Domnule Voicu,
Nu sunt de acord cu cel putin un argument din cele formulate de dvs: anume ca partidul aflat pe locul 2 n-ar avea niciun interes in a pune umarul la crearea unui sistem de vot care ar avantaja in principal partidul aflat pe locul 1.
Eu cred ca, dimpotriva, partidele aflate pe locurile 1 si 2 au un interes strategic pe termen lung in a impune un sistem de vot majoritar, dintr-un motiv f. simplu: se vor roti la putere fara alti competitori. Chiar daca la primul rand de alegeri va fi avantajat primul partid, dupa 4 ani va fi favorizat celalalt.
De altfel, s-a vazut ca PSD si PDL au colaborat la introducerea votului uninominal pentru presedintii de CJ, lasand PNL in offside.
PNL are ca preocupare principala supravietuirea, e limpede. Iar pentru asta se va alia cu oricine si va face orice – ceea ce de altfel e absolut legitim. Cu un singur amendament: daca face un proiect pe termen lung cu PSD, PNL nu va mai putea pretinde ca e partid de dreapta. Sigur, poate continua sa zica asta, dar va fi din ce in ce mai putin crezut.
Din punctul meu de vedere, principala batalie a PDL pentru urmatorii 3 ani este revendicarea cat mai ampla si mai credibila a spatiului de centru-dreapta. Iar PNL pare a pune si el umarul la acest obiectiv al PDL:)
decembrie 28, 2009 la 18:52 |
Nu stiu daca PSD va avea rabdare sa mai astepte inca 4 ani cand poate ii va veni randul sa fie favorizat.
Dar te rog sa remarci ca analiza mea se refera la partidul de pe locul 1 si partidul de pe locul 2. Cine stie care vor fi acestea in 2012?
decembrie 28, 2009 la 20:25
Corect, nu se stie cine va fi locul 1 in 2012 – poate PSD, poate PDL. Cu atat mai mult PSD ar putea marsa la un vot uninominal in doua tururi in alegerile parlamentare – ar putea descoperi in sondajele de la inceputul lui 2012 ca e favorit la victorie.
decembrie 28, 2009 la 17:55 |
Ca de obicei ne lansati o provocare foarte interesanta, Domnule Voicu.
Sunt de acord cu ambele ipoteze enuntate de Dvs.
In ce priveste probabilitatea modificarii, cum spuneati pentru UDMR renuntarea la proportionalitate ar fi o chestiune de viata si de moarte. Nu ar accepta-o in nici un caz, si ar fi posibil chiar sa rupa coalitia pe aceasta tema. In ce priveste PSD-ul e la fel, cum spuneati, se vor gandi ei foarte bine daca se vor aventura intr-un taram necunoscut, intr-o aventura in care nu e sigur daca au de castigat sau de pierdut, si unde de fapt nu au de castigat nimic fara sprijinul liberalilor. Eu cred ca si cei din PD se vor gandi foarte bine, sa asteptam cateva semestre, sa vedem cum va sta pd-ul in sondaje, nu este deloc exclus sa le piara si lor cheful de uninominal majoritar.
In ce priveste solutia oferita de Dvs. este foarte bine ca o formulati, si ca raspundeti adversarilor care permanent va santajeaza cu aceasta subiect. Sunteti in legitima aparare. Eu as merge chiar mai departe decat Dvs. afirmand ca raportul de forte din turul 2 poate fi chiar foarte mult imbunatatit, avand candidati liberali unici in fiefurile actuale portocalii (Ardeal, mai ales urban).
decembrie 28, 2009 la 18:54 |
Mai mult decat atat, cred ca reprezentarea UDMR in Parlament este de-a dreptul o problema de interes national. Daca minoritatea maghiara nu va fi reprezentata in Parlament de UDMR atunci va fi reprezentata in strada de miscari mult mai radicale.
O strategie desteapta de desemnare a candidatilor poate aduce unei astfel de combinatii pana la 60% din locuri.
decembrie 28, 2009 la 18:43 |
Totul este teorie de dragul teoriei, atata vreme cat partidul-secta este dotat cu aparatura de centralizare a voturilor mai ceva ca BEC si Institutul de statistica, cat spp, sri etc sunt presh in fata conducerii superioare de partid si de stat, iar sectiile speciale de vot sunt in biserici ortodoxe, penticostale, baptiste, in manastiri, cinematografe, gradinite de copii, companii de turism si transport, hoteluri, resedinte particulare etc. Atata vreme cat in Romania nu mai exista nici o asociatie pentru apararea drepturilor omului, iar CNCD naiba mai stie ce face si de cine este condus, CCR este un prapadit de cimitir al rinocerilor… Birocratia este peste tot din ce in ce mai costisitoare, devoratoare de timp si ineficienta pentru cetateni etc etc etc.
Zau asa, pe ce lume traiti? Ma tot intreb asta, de cand cineva, nu spun cine, a decis ca referendumul ala de la suspendare sa fie validat fara sa se intruneasca prezenta la vot de 50%+1… Mihai, te rog, nu va mai jucati cu nervii nostri!
decembrie 28, 2009 la 20:20 |
Mihai gresesti de doua ori.
1. Uninominalul este o prostie, pentru ca deturneaza campania electorala de la programe de masuri la persoanele care candideaza.
O campanie centrata pe persoane stimuleza atacul la persoana.
– Uninominalul actual ar trebui abandonat si sa se revina la lista, eventual la votul acordat partidului, fara nominalizarea candidatilor, pentru a discuta despre programe si nu despre persoane.
2. Majoritarul versus proportional.
Sistemul majoritar obliga la aliante preelectorale, si ati vazut ca in turul doi o parte din electoratul PNL nu s-a mai prezentat la vot, sau nu a agreeat alianta si a votat cu Basescu.
Asta o sa se intample si in sistem majoritar. Nu mai luati voturi cate luati fara aliante. Multi vor prefera sa nu se prezinte la vot, decat sa voteze un candidat FSN-ist.
Parerea mea este sustineti sistemul electoral care a fost sau un sistem de lista ordonata de electorat prin votul acordat nominal candidatilor de pe lista.
Cu propunerea ca locurile eligibile sa le stabileasca electoratul puteti castiga adepti intre cetateni. Mai bine faceti o concesie electoratului
decat sa acceptati un sistem majoritar care stabilizeaza la la putere cele doua partide FSN-iste capabile si de fraude electorale.
decembrie 29, 2009 la 14:51 |
Am o retinere cu privire la votul preferential pe lista, adica propunerea dvs.
In practica s-a demonstrat, in tarile care au utilizat acest sistem, ca lupta se transfera intre candidatii din cadrul aceleiasi liste in detrimentul dezbaterii politice intre partidele competitoare.
De altfel, din acest motiv, unele tari au renuntat la acest sistem in favoarea votului unic transferabil, care este ceva ingrozitor de complicat.
decembrie 29, 2009 la 21:22
Nici eu nu-l agreez si sunt adept al votului fara candidati, sa apara pe buletinul de vot doar partidul.
Si eu cred ca liderii si membrii partiduluii si cunosc mai bine colegii decat electoratul, dar decat un sistem majoritar, mai bine unul proportional cu toate neajunsurile amintite.
decembrie 28, 2009 la 23:52 |
„Uninominalul ” este o prostie ,cel putin deocamdata ,in ROMANIA . Romanii voteaza la alegerile parlamentare PARTIDUL si nu omul asa cum fac , mai evident in comune si orasele mici , la alegerile locale .Oricare ar fi sistemul electoral un lucru e clar : PNL trebuie sa fie pregatit pentru el ! Ma bucur ,MIHAI, ca va ganditi la solutii concrete pentru diferite situatii !Apropo de concretete :ce parere ai despre sansele domnului RADU STROE in competitia cu beizadeaua HONORIUS PRIGOANA ?
decembrie 29, 2009 la 14:47 |
Sa stii ca, paradoxal, oriunde in lume in sistemele majoritare uninominale oricum conteaza mult partidul.
De aceea apare fenomenul votului util, cand alegatorii prefere un candidat eventual mai slab, dar care apartine unui partid mare, pentru ca astfel au mai multe sanse sa fie reprezentati si sa nu-si risipeasca votul.
decembrie 29, 2009 la 23:12
Eu am aplicat tehnica „votului util ” la alegerile parlamentare din 2008 in colegiul in care AM AVUT DREPTUL SA VOTEZ (alta aberatie; mie nu mi-a placut deloc candidatul liberal din acest colegiu dar as fi votat cu „doua maini „altul din al colegiu ) desi am facut-o din ‘instinct ” pentru a ajuta alt candidat liberal care avea sanse mai multe sa ajunga in parlament ,cu toate ca nu eram la „curent ” cu „teoria votului util „
decembrie 29, 2009 la 14:49 |
Eu sper ca Stroe are sanse mari. Va fi sprijinit activ si de PSD, iar organizatia PNL e foarte buna. Si sa nu uitam ca primarul sectorului 1 este PNL si va conta putin si asta.
decembrie 29, 2009 la 23:22
Te rog , MIHAI , nu imi mai spune despre srijinul PSD ! PNL a facut in turul 2 al alegerilor prezidentiale un lucru CORECT , pe care il apreciez , dar care nu a folosit in final la NIMIC ! Observ ca a inceput o mediatizare gen OTV a beizadelei PRIGOANA si ,tare mi-e teama ,ca noi cei din provincie vom fi profund dezamagiti de cei pe care ii consideram „crema electoratului roman ” alegatorii din Sectorul 1 al Capitalei !! Sper sa ma insel dar deja ma cuprindeo „angoasa ” gen turul 2 al alegerilor prezidentiale !
decembrie 29, 2009 la 00:48 |
Ma bucur, Mihai, ca in PNL incepe sa fie constientizat pericolul sistemului majoritar. Tu spui ca modificarea este putin probabila, eu spun ca dimpotriva, este aproape sigura, si anume prin ordonanta de urgenta, de altfel l-am auzit pe porcul de Blaga in urma cu cateva minute spunand ca el si-ar dori vot majoritar CU UN SINGUR TUR! Deci nici macar cu doua tururi! Ticalosia astora din PDL este fara margini. Solutia mea, dupa cum ti-am mai spus, este un cartel electoral PNL-PSD, care cred ca ar fi acceptat de alegatorii liberali daca va fi prezentat in mod inteligent. Sunt si eu curios ce va iesi la alegerile din Colegiul 1, daca pesedistii voteaza masiv pentru Stroe si acesta castiga atunci va fi un semn excelent, si poate va arata calea pentru 2012. De asemenea, ceva teste pe tema asta se vor putea face si la alegerile locale din 2012.
decembrie 29, 2009 la 14:45 |
Cartelul electoral functioneaza mai bine in varianta intr-un tur, asa ca daca e sa se intample, mai bine se intampla asa.
decembrie 29, 2009 la 10:24 |
Si votul pe lista era o porcarie si actualul uninominal este o porcarie.
Actualul sistem nu a depasit deloc principala problema a votului pe lista: aceea ca esti obligat sa votezi persoana propusa de partid. Asta este adevarul.
Dat fiind ca sunt liberal in gandire, va fac o propunere liberala:
Votul uninominal concurential cu reprezentare proportionala.
Ideea este urmatoarea: Avand un viitor parlament unicameral cu 300 de parlamentari sa se deseneze 100 de colegii cu aproximativ 180.000 de alegatori fiecare.
Pentru primul tur al alegerilor fiecare partid (alianta) sa desemneze cate 3 (trei) candidati.
In toate tururile de scrutin alegatorii vor vota un singur candidat.
Primii 3 candidati cu cel mai mare numar de voturi vor fi numiti parlamentari numai daca au obtinut fiecare cel putin 1/7 din numarul alegatorilor ce s-au prezentat la vot.
Daca nu exista nici un astfel de candidat, ori numai unul sau doi, pentru turul II se va proceda astfel:
– in turul II vor intra primii 2x+1 candidati din turul I, unde x este numarul de portofolii ramas vacante, cu mentiunea ca in stabilirea acestor 2x+1 se va avea in vedere ca, daca un candidat a obtinut portofoliul in turul I, numarul de voturi cu care depaseste 1/7 din numarul alegatorilor prezenti la vot sa se distribuie asupra urmatorului clasat din cadrul partidului sau; aceasta redistribuire ar urma sa se faca strict pentru a se decide cine intra sau nu in turul II si nicidecum pentru a se acorda portofolii de parlamentar!; deasemenea aceasta redistribuire s-ar face strict in interiorul aceluiasi colegiu de alegatori;
In turul II alegatorii vor alege din nou uninominal dintre candidatii ramasi, primii x fiind numiti parlamentari daca, din nou, au cel putin 1/(x+1) din numarul de alegatori ce s-au prezentat la vot.
Daca a mai ramas vreun loc liber si dupa turul II, se organizeaza cel de-al treilea tur (si ultimul) in care participa primii 2y candidati (unde y este numarul de locuri ramase libere dupa primele 2 tururi de scrutin), iar primii y candidati primesc protofoliile indiferent de numarul de voturi primite.
Printr-un asemenea sistem am avea ocazia si noi, alegatorii, sa alegem cine anume din cadrul partidului sa ne reprezinte, iar voi, reprezentantii partidelor, ati stii ca lenesii ce nu fac nimic in cadrul campaniilor electorale nu ar mai ajunge parlamentari doar pentru ca au candidat in colegiul care trebuie.
Prin redistribuirea de la turul I (care s-ar putea aplica si la turul II, daca se considera a fi cazul) s-ar asigura si reprezentarea relativ proportionala si nu majoritara. Oricum, si actualul sistem asigura tot o reprezentare relativ proportionala si nu exact proportionala, asa cum era la votul pe liste.
Deci, asa cum spune titlul articolului: „Orice problema poate avea solutii”. Cu conditia sa existe creier si vointa politica.
decembrie 29, 2009 la 10:30 |
Am uitat sa precizez mai sus dar este cred, evident: cei 3 candidati ai fiecarui partid vor fi pe fiecare colegiu in parte si, evident, fiecare colegiu va da cate 3 parlamentari, urmand sa avem 3*100=300 de parlamentari.
decembrie 29, 2009 la 11:48 |
„Termenii de „uninominal” si „plurinominal” se refera la numarul de candidaturi ale unui competitor in aceeasi unitate electorala, avand o singura candidatura, respectiv doua sau mai ulte”
dl. Voicu,
cred ca acesti termeni nu se refera la numarul de candidaturi ale unui competitor ci la numarul de locuri din partitia respectiva.un loc-uninominal;mai multe locuri-plurinominal. daca exista 3 locuri intr-o partitie si un partid depune o singura candidatura,aceasta devine de tip uninominal?
multumesc
decembrie 29, 2009 la 14:43 |
Da, aveti dreptate. Am facut eu o asimilare fortata, definitia dvs este cea corecta.
decembrie 29, 2009 la 12:10 |
Crezi ca Radu Stroe are vreo sansa in colegiul ala ? Obiectiv vorbind ..
Cum apreciezi faptul ca dupa nesfarsite seminarii FNSt & co, door2door-ul nu a reusit sa prinda cheag la liberalii (restul nu ma intereseaza 😀 ) nici macar atunci cand au fost confruntati cu uninominalul ?
30.000 de alegatori nu sunt greu de vizitat personal de un candidat +10 oameni bine pregatiti pe discutii cu alegatorii in 30 de zile.
Zici bine ca sunt solutii pacat ca uneori nu sunt cautate .
decembrie 29, 2009 la 14:43 |
Am discutat cu Vlad Moisescu, presedintele pnl s1, despre asta. Am incredere in ei, au baza de date f bine pusa la punct exact pentru ce spui tu. Gandeste-te numai ca au reusit sa aleaga de doua ori la rand primar liberal in sector.
Exact asta vor face.
decembrie 29, 2009 la 22:04 |
Ma gandesc la urmatorul scenariu:
Intr-un parlament unicameral cu 300 de parlamentari, 20 o sa fie de la UDMR, cam 105-115 la PSD/PDL iar minoritatile nationale minim 18 (spun minim pentru ca in legislatura din 2004 erau 16 deci ne putem astepta ca numarul acestora sa creasca, a se vedea minoritatea chinezilor). In acest fel PDL (sau PSD) va putea face usor guvernul cu minoritatile(inclusiv cea maghiara) avand aprox 145 de parlametari si „convingand” cativa parlametari sa tradeze decat sa se „oboseasca” sa negocieze cu PNL.
Este acest scenariu probabil sau pierd din vedere anumite detalii?
Va multumesc anticipat.
decembrie 29, 2009 la 22:13 |
Sunt 18 minoritati si acum. Chinezii nu pot fi, pt ca minoritate cu drept de reprezentare inseamna sa fie pe aici de minim 100 de ani.
Locurile minoritatilor, cf constitutiei, sunt peste numarul de locuri, deci, daca vom avea parlament unicameral, ceea ce nu cred, vor fi deci 318 locuri.
Cat despre configuratie … depinde si de sistemul electoral si de rezultatele la urne atunci, in 2012. Lucruri pe care nu prea le stim.
decembrie 30, 2009 la 02:06
Am inteles, multumesc. Totusi raspunsul dumneavostra mi-a dat o umbra de speranta ca bicameralismul ar putea supravietui.
Pe ce va bazati cand spuneti ca nu credeti ca se va trece la parlament unicameral? Credeam ca s-a creat deja un consens in randul clasei politice.
decembrie 30, 2009 la 00:21 |
Desigur ca logica postarii dumneavoastra are in vedere in special stabilirea celui mai convenabil sistem electoral pentru PNL.
Dar care ar fi cel mai bun sistem electoral in general?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa vedem intai care este cel mai bun sistem politic.Si atunci putem afirma ca cel mai bun sistem electoral este acela care are ca si rezultat cel mai bun sistem politic.
Eu unul m-am saturat si de guverne de coalitie cu 3,4,… entitati(partide,grupari,aliante,uniuni,…) si de guverne minoritare.
Tarile puternice au doua partide mari si eventual un al treilea partid care se alatura conjunctural celui mai puternic momentan partid.
PNL trebuie sa lupte cu PDL-ul daca vrea sa devina principalul partid de dreapta.Si lupta devine inegala daca PDL este la guvernare si PNL in opozitie.
Pentru ca inevitabil se va ajunge la situatia ca si in Romania sa fie practic doar doua partide mari.
decembrie 30, 2009 la 01:19 |
Dar nu prea mai exista tari europene cu doua partide mari. Chiar si in Marea Britanie Lib Dem au peste 20% iar la ultimele alegeri locale i-au batut pe laburisti
decembrie 30, 2009 la 08:55 |
In Germania: CDU/CSU-33%,SPD-23%,FDP-15%.
In Spania:socialistii-43%,populistii-40%.
In Italia: PDL-Liga Nord-42%,PD-Italia valorilor-40%.
In Polonia:Platforma Civica-41%,Partidul conservator-32%.
decembrie 30, 2009 la 12:52 |
dar
CDU/CSU sunt deja doua partide
in Spania partidele regionale fac de multe ori jocul
In italia Liga Nord nu are 42%, Liga Nord e doar parte a unei coalitii, nu mai stiu cum ii spune, pe vremuri ii zicea Forza Italia, iar Italia Valorilor e tot o coalitie.
De Polonia nu stiu mare lucru, recunosc, dar banuiesc ca mai sunt vreo 3-4 partide in parlament