Am impresia ca Traian Basescu traieste intr-o lume a lui. O lume in care Romania este republica prezidentiala sau chiar monarhie absoluta, in care opozitia nu exista sau este un fel de Frontul Plugarilor, in care mogulii sunt ai lui si tonomatele sunt la canal.
Constitutia Romaniei nu este grozava. A fost o solutie de compromis si multe dintre formulari sunt, poate voit, neclare. Dar niciodata aceasta Constitutie nu a lasat sa razbata ideea ca guvernul este format de presedinte fara sau chiar impotriva unei majoritati parlamentare. Articolul 103 din Constitutie este citit stramb de Traian Basescu.
ARTICOLUL 103
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Dupa logica presedintelui, in care „consultarea” este echivalenta cu bataia de joc, el ar putea sa numeasca pe cine doreste chiar daca exista un partid care are 100% din locurile din Parlament. Pentru ca daca partea a doua a alin 1 este interpretata impotriva unei majoritati, atunci prima parte poate fi la fel de bine interpretata impotriva unei unanimitati.
Daca notiunea de coalitie majoritara nu exista in Romania, atunci de ce, in Legea partidelor politice, exista articolul 36?
Art. 36.
Daca nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse inregistrarii, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernarii si a sprijinului parlamentar.
Stiu ca imi bat gura de pomana. Stiu ca pe Basescu il intereseaza de fapt Blaga la interne si Predoiu la externe si nu il intereseaza criza politica, criza economica sau un fleac precum Constitutia si legile tarii.
Etichete: alegeri prezidentiale, Basescu, Blaga, Constitutie, fraude, legea partidelor, majoritate, Parlament
Politica Liberala 
octombrie 15, 2009 la 10:54 |
In art.36 zice de protocol.Or d-l Antonescu a zis ca nu este nevoie de nimic scris.Nu este destul sa fii bine intentionat si sa vrei.Trebuie si sa poti.Oricum protocolul la care se face referire are logica doar dupa nominalizare.
octombrie 15, 2009 la 11:20 |
Protocolul exista
http://www.pesurse.ro/2009/10/scrisoarea-opoziiei-unite-ctre-preedinte.html
octombrie 15, 2009 la 11:27 |
Dacă nici acum românii nu-şi dau seama cu cine au de-a face, ÎŞI VOR MERITA SOARTAAAAAAA!
octombrie 15, 2009 la 18:59 |
Eu cred ca in 22 noiembrie vor arata ceva”!
octombrie 15, 2009 la 11:27 |
In conferinta de presa din 14.10. la intrebarea reporterului :”Coalitia conjuncturala a fost bazata si pe un document scris sau nu?” raspunsul d-lui Antonescu a fost: „Nu, nu este nevoie de asa ceva”.Nu cred ca cineva care afirma chiar si conjunctural asa ceva merita sa-si asume responsabilitati asa mari
octombrie 15, 2009 la 11:29 |
Eu nu inteleg cum nu a observat nimeni timp de atatia ani ambiguitatea articolului 103 din Constitutie.
Ce a facut comisia de revizuire a Constitutiei de la Cotroceni? Nu a observat absurdul acestui articol? Trebuia demult pus in dezbatere publica si modificat prin referendum.
octombrie 15, 2009 la 19:00 |
Pentru ca presedintii precedenti nu au abuzat de Constitutie si au citit articolul acesta, ca si altele, in spiritul Constitutiei
octombrie 22, 2009 la 11:27
vor arata ca s-au saturat de politicieni care nu le inteleg nevoile. vor arata ca s-au saturat de cei care tot timpul pun bete in roate.vor arata ca s-au saturat de voi!
octombrie 15, 2009 la 11:33 |
Daca inteeg eu bine, Basescu il poate propune de 2 ori pe Boc, apoi poate desfiinta Parlamentul si convoca alegeri anticipate.
Daca la aceste alegeri PDL ia 0%, Basescu il poate propune din nou de 2 ori pe Boc si apoi poate convoca alte alegeri anticipate. Si tot asa.
octombrie 15, 2009 la 11:36 |
Mai exista si alte arme parlamentare. Nu neaparat suspendarea, desi o cam merita
octombrie 15, 2009 la 11:41 |
Este disperat si se comporta ca atare.Mai are putin si va intra in corzi,asa cum ii place lui,jucator.Atunci sa-l vedem.Amintiti-va cand in 95′ domnul Coposu la amenintat cu puscaria pe dl. Iliescu.Nu mai stia sa vorbeasca,era incoerent,speriat.Chiar a pierdut alegerile la cateva luni, dupa.La cat si-a batut joc de inteligenta noastra domnul Basescu,nu mi-ar parea rau sa-l vedem putin in arest.
octombrie 15, 2009 la 19:01 |
Deocamdata as vrea sa-l vad pierzand alegerile. Pentru el e mai rau ca puscaria
octombrie 15, 2009 la 11:48 |
@danut10
Toate legile(inclusiv constitutia) sunt facute intentionat interpretabile,pline de greseli de logica,pline de greseli de corectitudine etica,pline de omisiuni,etc,etc.Este adevarat ca cei care fac intentionat aceste greseli in intocmirea legilor ajung in timp sa cada si ei in capcana acestora dar intre timp au profitat la maximum de legile strambe pe care le-au promovat.
octombrie 15, 2009 la 11:53 |
Sa nu subestimam incompetenta juristilor romani de la inceputul acestui mileniu.
De multe ori incompetenta, lenea, lipsa gandirii analitice sunt ascunse sub masca relei credinte.
Adica nu ca ar fi prosti, ci „intentionat” au facut asha. 🙂
octombrie 15, 2009 la 16:30
Imoralitatea lor este mai presus (sau mai prejos)chiar decat incompetenta lor.Imorali sunt toti ,incompetenti majoritatea
octombrie 15, 2009 la 12:33 |
@ Mihai Voicu
Când în 2004 exista o alianţă parafată PSD+PC (nu era o majoritate ad-hoc), de ce nu a sărit PNL pe Traian Băsescu să nu încalce Constituţia şi să nu-l numească pe dl. Tăriceanu premier. PC a „trădat” alianţa cu PSD numai după ce Traian Băsescu a spus că va desemna în orice condiţii de două ori pe domnul Tăriceanu şi apoi va dizolva Parlamentul. Dacă îmi explicaţi acest lucru, de ce anume PNL nu a insistat, cu aceleaşi argumente, ca domnul Năstase să ajungă premier, eu vă dau dreptate.
Haideţi să nu întoarcem legile şi moralitatea după cum ne convine.
octombrie 15, 2009 la 15:49 |
Bibliotecaru,
Ne place sa traim in trecut, in loc sa privim spre ziua de maine. Majoritatea invatam din greselile trecutului si depunem eforturi ca sa nu le repetam.
In alta ordine de idei, PNL are acum un candidat propriu pt Cotroceni, ceea ce inseamna ca lucrurile se prezinta total diferit fata de 2004.
Ati vrea ca PNL(ul) sa procedeze si acum ca si atunci?
octombrie 15, 2009 la 16:38
Problema nu este ce am vrea noi sau altcineva.Problema nu este nici de moralitate.Imoralitatea nu se poate condamna juridic pentru ca este relativa.Problema este de legalitate.Si din pacate din cauza legislatiei mizerabile Basescu(si altii) poate(pot) sa faca ce vor ei.
octombrie 15, 2009 la 18:41 |
@tibi,
Pai si acum, cand vrem sa intram in legalitate, ne intoarcem la analiza ilegaliatilor din trecut? In felul asta nu ne mai revenim in veci.
octombrie 15, 2009 la 19:02 |
@bibliotecaru – in momentul in care Tariceanu a fost desemnat premier, o majoritate parlamentara PNL-PD-UDMR-PC-minoritati era constituita.
octombrie 15, 2009 la 12:33 |
Cititi va rog acest articol.
http://www.editie.ro/new/mod.php?mod=stiri§iune=online&idcat=48&idstire=89748&title=Voi-sinteti-nebuni?
octombrie 15, 2009 la 13:13 |
Basescu nu are dreptul sa refuze o nominalizare de catre mai multe partide politice care, asa cum vad ca au facut, i-au transmis o scrisoare de intentie cu semnaturi autentice. Deci o promisiune de a contracta. Dupa desemnare, potrivit art. 36, partidele vor fi obligate sa semneze un protocol de constituire prin care sa isi asume sustinerea Guvernului si a sprijinului parlamentar. Este clar. Mai clar de atat nu este nevoie.
Eu nu vad neclaritati in art. 103 din Constitutie. Consultarea este o problema de fond si nu de forma, are sensul nu de a schimba pareri (se pot schimba daca exista bunavointa) ci de a primi un aviz de la partidul majoritar sau de la partidele care formeaza majoritatea pentru a desemna o persoana ca premier. Avizul cuprinde numele persoanei alese de partid sau partidele majoritare. Presedintele poate purta discutii cu acestea, sa spunem ca are el niste obiectii, dar nu poate iesi din continutul avizului valabil exprimat. Orice act de incalcare a avizului este nul de drept.
Eu nu merg pana la respingerea in Parlament a unei propuneri a lui Basescu care nu respecta vointa partidelor care formeaza o majoritate parlamentara. Este un conflict constitutional care trebui dus in fata CCR. Decizia CCR trebuie sa intoarca pe Basescu la litera si spiritul Constitutiei. Daca persista, atunci este cazul de o suspendare pentru incalcarea grava a Constitutiei.
Daca va ganditi doar la respingerea in Parlament a propunerilor lui Basescu sunteti complici la incalcarea Constitutiei de catre acesta. Asta este parerea mea.
octombrie 15, 2009 la 16:46 |
Nu este corecta afirmatia ca „nu are dreptul sa refuze…” decat daca puteti argumenta care este pedeapsa (juridica nu politica) care i se aplica daca face ce nu are dreptul sa faca.Uite ca a facut ce „nu are dreptul” sa faca si singura pedeapsa pe care o va primi eventual va fi politica(nu va fi reales)
octombrie 15, 2009 la 18:13
@tibi,
pedeapsa juridica este si cea pe care o cunosti (penala sau administrativa) dar si nulitatea (relativa sau absoluta). Actul savarsit cu incalcarea legii este nul de drept. De fapt, nulitatea absoluta este cea mai grea sanctiune pentru cel care a incalcat legea.
In cazul de fata, suntem in fata unei nulitati relative, care poate fi acoperita de acceptarea de catre Parlament a propunerii Presedintelui. Daca Parlamentarii nu accepta actiunea lui Basescu, atunci exista un coflict constitutional pentru care competenta de solutionare revine Curtii Constitutionale. Sa spunem ca CCR o da cotita si spune ca Presedintele are dreptul sa desemneze pe cine vrea ca premier. Varianta este ilogica, pentru ca anuleaza scopul imperativ al consultarii partidelor parlamentare. Dar in fine, sa spunem ca se intampla.
In acest caz exista solutia sanctionarii de catre Parlament a actului abuziv prin votul negativ la investirea Guvernului propus de Presedinte.
Observ ca prea multi dintre noi se duc cu gandul la sanctiuni penale sau administrative. Acestea se refera la o persoana anume. Aici este vorba despre Basescu. Dar alte sanctiuni au un rol mult mai important, in special in acest domeniu sensibil al politicii in care negocierea si consensul sunt principalele instrumente ale activitatii.
Este gresit sa urmarim sanctiunea penala pentru Basescu sau oricare alt politician care incalca Constitutia. Pentru fiecare activitate sunt sanctiuni specifice iar aici sanctiunea suprema este votul negativ al Parlamentului.
Basescu se apropie de un vot negativ al Parlamentului si totul va fi din vina lui. Daca ar fi respectat litera Constitutiei, nu ar fi fost nici o problema.
Inca o precizare. Constitutia se adreseaza celor cu buna credinta. La fel ca in viata. Poti pune pe usa oricate lacate vrei, daca hotii vor sa o sparga, o vor face. Daca nu ai hoti, poti sa tii usa deschisa si cand pleci de acasa. Basescu este unul din hoti. Sanctiunea cea mai aspra este votul negativ in Parlament, acum, pentru propunerile lui si votul pentru contracandidatii lui la alegeri. Votul politic nagativ poate avea consecinte mult mai nefaste decat o condamnare usoara la privatiune de libertate.
octombrie 15, 2009 la 18:54
@tibi,
Pedepsele nu sunt stipulate in Constitutie. Avem legi penale si civile care sanctioneaza orice abatere de la lege. Inclusiv incalcarea Constitutiei este o violare a legilor ceea ce atrage dupa sine sanctiuni.
Sunt total de acord cu comentariul lui Cepeca. Nu trebuie sa urmarim doar o sanctiune penala. Avem in mana votul, cea mai grea pedeapsa pentru unul ca Basescu.
octombrie 15, 2009 la 13:19 |
Se pare ca bibliotecarul e tare! Si tinde sa aiba dreptate! Ambiguitatea ne face sa lasam uneori obiectivitatea la o parte! Mizand pe aceasta ambiguitate, pe care politicienii au dorit-o si pe care o folosesc de fiecare data interpretand-o cum le place, Basescu poate face orice! chiar daca asta nu ne place acum! nu noi oamenii de rand am creionat aceste realitati paralele ci tot politicienii! ( nu va acuz deoarece nu stiu daca aveti vreo contributie directa, dar e clar ca toti politicienii se leaga de ambiguitati pentru a justifica unele actiuni! )
octombrie 15, 2009 la 14:27 |
In 2004 m-am bucurat ca Basescu a intors practic rezultatul alegerilor prin presiunile asupra PC-ului. Acum, privind retrospectiv imi dau seama ca … „there is no such thing like a free meal”. A fost un precedent periculos in privinta depasirii indatoririlor presedintelui.
Bibliotecarul e antipatic cu atitudinea lui de „Gica contra” … dar are dreptate aici.
octombrie 15, 2009 la 19:05 |
@ion, danut10 – atunci tariceanu nu a fost desemnat impotriva unei majoritati parlamentare. Cum a fost constituita aceasta majoritate poate fi discutat, vezi exemplul pc, dar la momentul desemnarii majoritatea exista
octombrie 15, 2009 la 15:41 |
Mie mi se pare ca PD-L a pierdut puterea; reprezentand practic o minoritate parlamentara PD-L se află acum în opozitie.
As caracteriza desemnarea lui Croitoru ca fiind fraudarea alegerilor de acum un an.
octombrie 15, 2009 la 17:02 |
Problema *mare* pe care o vad eu este ca se creaza un precedent extrem de periculos. Este stilul de pana acum al domnului Basescu, pe care l-a aplicat, trebuie sa recunoastem, extrem de perseverent. Stiul de a impinge la limita Constitutia, de fiecare data castigand ceva. A facut-o cu Dl Atanasiu, cand a mentinut suspendarea ilegal, a facut-o cu revocarea lui Ungureanu, cu Ordonanta de referendum … acum o face cu desemnarea premierului. Cam de fiecare data Basescu „a castigat”, prin faptul ca din motive obiective sau nu, nimeni nu a reactionat.
Eu cred ca de data asta e vorba de un principu extrem de important, si Parlamentul trebuie sa ia initiativa. Nu prin suspendare, asta ar polariza alegerile prea mult. Dar o varianta ar fii ca camerele reunite sa adopte o Hotarare (nu o declaratie, pentru ca juridic e prea slaba) dar o Hotarare prin care Dl Iohanis este invitat sa inceapa discutiile in vederea formarii unui nou guvern, si sa se prezinte in 10 zile in fata parlamentului pentru a prezenta programul si compozitia acestui guvern. Ma rog, poate mai sunt si alte solutii parlamentare. Dar parerea mea este ca daca Parlamentul nu reactioneaza, si Dl Basescu se impune si de data asta, ne trezim maine bine mersi intr-o republica prezidentiala de carciuma, a la Bielorusia, circa 1993 …
octombrie 15, 2009 la 17:37 |
Ce spui tu e in afara constitutiei Romaniei. Nu se poate face nimic legal decat initiativa de schimbare a Constitutiei.
octombrie 15, 2009 la 22:19 |
@ Mihai Voicu
În acea perioadă am discutat atâta Constituţie cât nu discutasem până atunci adunat.
Se spune clar în comunicatul de presă al preşedintelui. Citiţi cum se face referire la majoritatea PSD+PUR
http://www.google.com/url?sa=t&source=web&ct=res&cd=4&ved=0CBQQFjAD&url=http%3A%2F%2Fwww.presidency.ro%2Fpdf%2Fdate%2F5870_ro.pdf&rct=j&q=basescu+desemnare+T%C4%83riceanu+2004&ei=527XSsbvMYTz_AaekpCVAQ&usg=AFQjCNEg4O1FSl0nkXv77gssvBPGQb5qhA
Vă rog să sesizaţi „moralitatea” logicii prezidenţiale care a convenit atunci PNL-ului. În timp ce preşedintele spune că „S-a vehiculat în ultima perioada ideea ca Uniunea PSD+PUR ar avea mai multi parlamentari. Realitatea politica si realitatea legala ne spun cu totul altceva:
Uniunea PSD+PUR nu a fost înregistrata ca persoana juridica, ea a fost înregistrata doar ca alianta electorala, la Biroul Electoral Central.”, tot domnia sa spune că ” UDMR, aliat ferm al Aliantei”.
Deci domnul preşedinte spunea în 2004 că o alianţă electorală înregistrată la BEC e ceva superfluu, în timp ce „nimic scris” reprezintă o alianţă fermă.
Vă reamintiţi?
„In cazul in care partidele nu inteleg sau nu traduc corect votul electoratului pentru turul doi la prezidentiale, ne vom intoarce inapoi la popor”, a avertizat ieri Traian Basescu asupra posibilitatii declansarii alegerilor anticipate.
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/1628/Ne-vom-intoarce-la-popor.html
Eu sunt convins că aţi înţeles exact ce am spus, de la bun început.
octombrie 15, 2009 la 23:27 |
Analizand declaratiile se pare ca aveti dreptate. Si chiar aveti, din punctul de vedere al comportamentului presedintelui. Nu am decat o simpla observatie. Am fost acolo, inside, in acele zile si va asigur ca aceste declaratii (nepotrivite, abuzive chiar) nu au plecat decat atunci cand aveam majoritatea sigura.
octombrie 16, 2009 la 09:17 |
Stimate domn,
Tocmai mie îmi spuneţi că „nu au plecat decat atunci cand aveam majoritatea sigura„? Ştiţi foarte bine că nu există majoritatea despre care vorbiţi decât în momentul votului.
octombrie 15, 2009 la 22:20 |
https://mihaivoicu.wordpress.com/2009/10/15/realitati-paralele/#comment-3133
a intrat la moderare pe motiv de link 😀 Sorry!
octombrie 16, 2009 la 11:40 |
Mihai,
Ce parere ai de opinia aceasta:
Traian Basescu a punctat decisiv in ultimele zile. Reusind sa coaguleze partidele impotriva lui, el castiga de doua ori. O data, prin minimalizarea personalitatilor lui Geoana si Antonescu. Cei doi fiind uniti in incercarea de a-l numi pe Johannis prim-ministru, isi diminueaza forta de comunicare individuala, indispensabila inainte de cursa pentru prezidentiale.
Continuand cu un vot negativ in Parlament, Traian Basescu va deveni elementul pozitiv, caci el si-a facut datoria numind un premier independent (vointa coalitiei) in schimb, coalitia ad-hoc va da dovada de iresponsbilitate acordand votul impotriva numirii noului premier cand se stie ca evaluarea Romaniei de catre FMI nu se va face fara un guvern. Prin urmare, Traian Basescu va fi cel care lupta pentru iesirea din criza politica. Doua mutari de sah foarte bune. Tacerea lui Oprescu este foarte interesanta, zilele astea.
In sfarsit, o a treia mutare, de data asta nu atat de rafinata, dar eficienta in ochii unui electorat needucat, este telefonul presedintelui catre Johannis, inainte de numirea noului premier. Este evident doar o mutare de PR drept pentru care nu o incadrez la capitolul sah politic, desi aparent vine sa vorbeasca despre fair-play si onestitate. Dincolo de mizeria morala si lipsa de responsabilitate in care se zbenguie politicienii nostri, jocul devine interesant.
P.S. E opinia lui Tudor Chirila de pe blogul sau.
Mie imi pare de luat in seama.
Dar tie?
octombrie 16, 2009 la 22:24 |
IRESPONSABILITATEA Se intelege starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu-si da seama de sensul, de valoarea sau de urmarile actiunii savarsite sau care nu-si poate determina si dirija in mod normal vointa. Incapacitatea psihica a persoanei se manifesta sub doua aspecte : a) intelectiv = cand persoana nu-si poate da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau a inactiunilor sale…
SI BASESCU,SI BECALI TREBUIE SA REACA DE EXAMENUL BEURO-OSIHIATRIC PENTRU APUTEA SA CANDIDEZE LA SUNCTIA SUPREMA IN STAT.
Din moment ce prevederile constitutiei sunt clare, privind imposibilitatea dizilvarii PARLAMENTULUI,este evident ca boala pierderii puterii dictatoriale ,nu poate fi decat semnul nebuniei
electoratul ,trebuie sa isi dea seama de PERICOLUL reprezntat de astfel de specimene care au adus Romania in starea in care se afla.
Dictatură, formă a dominaţiei unei sau unor clase sociale într-o anumită orînduire socială.
Se exercită pe plan politic, economic şi ideologic; ea îmbracă, în orînduirile bazate pe exploatarea capitalistă (dictatură burgheză), diferite ipostaze: relativ moderate (monarhia constituţională, republica parlamentară) sau discreţionare (dictatură personală, dictatură militară, dictatură fascistă).
Democraţie (gr. demos „popor“ şi kratos „putere“), formă de guvernămînt organizată pe temeiul principiului potrivit căruia puterea aparţine poporului. Democraţia are un caracter de clasă şi nu este altceva decît o formă politică a dictaturii claselor dominante.
Democraţie burgheză (capitalistă) – formă de guvernare care sprijină interesele burgheziei, ale capitaliştilor, a unei minorităţi a populaţiei; este de fapt o dictatură burgheză, cu limite istorice determinate, generate de interesele menţinerii capitalismului, ale apărării şi dezvoltării sistemului de exploatare şi asuprire a oamenilor, împiedică participarea lor reală şi deplină la viaţa politică şi îi supune diverselor forme de manipulare politică şi ideologică.
Formele conştiinţei sociale, termen care denumeşte generic diferite formaţiuni spirituale, diverse domenii care alcătuiesc conştiinţa socială, respectiv: conştiinţa politică, conştiinţa juridică, conştiinţa morală, arta, ştiinţa, religia, filozofia.
Formele conştiinţei sociale sînt ansambluri relativ distincte de reprezentări, idei, concepţii care se deosebesc între ele mai ales prin obiectul specific reflectat cu precădere de ele (adică prin faptul că reflectă în mod direct zone sau domenii relativ diferite din ansamblul realităţii). Totodată, unele din formele conştiinţei sociale se deosebesc între ele nu atît prin obiectul reflectat, adesea parţial comun, cît prin modalitatea specifică, mai mult sau mai puţin diferită, în care se realizează şi prin care se cristalizează reflectarea (concepte ştiinţifice, programe şi norme politice, imagini artistice şi opere de artă, principii şi dogme religioase, norme morale, de drept, reprezentări ale simţului comun etc).
Exemple istorice de DICTATORI:
• Adolf Hitler este persoana centrală a dictaturii ce a existat în Germania între 1933 şi 1945;;Nicolae Ceauşescu – dictatorul României executat în 1989;
• Francisco Franco – dictator în Spania;;Benito Mussolini – dictator în Italia;
• Dictatura comunistă în China şi fosta URSS;;Augusto Pinochet în Chile;
• Junta Militară în Grecia;;Saddam Hussein – dictator în Irak, până în 2003.
I Preocupări actuale: Promovarea pe toate căile a ideii lansate la Arad în 1993, privind legiferarea supravegherii stării de sănătate a DECIZIONALILOR.
• Supravegherea starii de sanatate a decizionalilor
o Motivaţie şi istoric:
Specialitatea de Medicina Muncii are ca scop apărarea stării de sănătate a populaţiei active care lucrează în medii de muncă nocive care pot periclita sănătatea prin generarea de boli profesionale, sau care pot agrava afecţiuni preexistente datorate aceloraşi cauze. Supravegherea medicală a acestei populaţii se efectuează printr-o metodologie specifică, aplicată începând de la angajare, continuată pe tot parcursul activităţii indivizilor în cauză. Dacă în urma examinărilor de la angajare se constată că un individ nu are calităţile corespunzătoare pentru a activa în medii sau profesii cu risc profesional, acesta va fi reorientat profesional, iar cei depistaţi pe parcursul examinărilor medicale periodice cu reacţii la exercitare acestor profesii vor fi trataţi sau scoşi din aceste condiţii muncă. În reglementările Ministerului Sănătăţii pentru efectuarea acestor examinări din perioada comunistă erau stipulate norme şi baremuri de sănătate pentru practicarea tuturor profesiilor, înafara funcţiilor de decizionali. Aceştia, după cum este cunoscut, erau numiţi pe criterii de obedienţă politică.
Imediat după revoluţia decembristă, pe scena poilitică românească au apărut o puzderie de formaţii politice care au propulsat în legislativul şi în executivul ţării diferite personaje de-a dreptul dubioase. Oameni de bun simţ, fără să fie medici, au observat că aceştia nu se încadrează într-o stare de sănătate corespunzătoare, de unde şi eşecurile suferite de întreaga societatea românească, în lunga sa perioadă de tranziţie.
o Din punctul de vedere al specialităţii de medicina muncii, munca de decizional nu este uşoară, ea presupune o activitate fără orare precise, fără alimentaţie la timp, fără odihnă suficientă pentru refacere, mai presupune o permanetă hărţuire cu mass-media, cu alegătorii şi cu adversarii politici, ceea ce necesită anumite capacităţi psiho-somatice care să facă faţă acestor solicitări, mai cu seamă că nu au urmat o instrucţie formativă în şcoli sau universităţi pentru aceste funcţii. Spre exemplu pentru funcţia de primar al unei localităţi poate candida orice cetăţean indiferent de pregătirea profesională.
noiembrie 15, 2010 la 06:11 |
mihaivoicu spune la octombrie 15, 2009 la 19:00:
Din spiritul Constituţiei rezultă că la desemnarea premierului de către Parlament nu se recunosc majorităţile conjuncturale, ci numai majorităţile verificate electoral. Mai mult, Constituţia nu recunoaşte nici măcar majorităţi relative. Mecanismele de deblocare a situaţiilor atipice există deja, citate în art.103.
Şi, e bine să înţelegeţi că partidele sunt persoane juridice de drept public. Dintr-o încheiere ce are loc între două sau mai multe persoane de drept public nu e obligatoriu să iasă ceva de drept publc, decît dacă acea încheiere e (con)sfinţită printr-o decizie judecătorească. O alianţă neînregistrată la tribunal şi neverificată electoral ex post se presupune apriori că e persoană juridică de drept privat, ceea iese din cadrul legii partidelor. Aşadar, atenţie!, nu tot ce negociază partidele e de drept public.