Aici sau pe alte bloguri am remarcat justificate semne de intrebare cu privire la respingerea candidaturii lui Remus Cernea pentru alegerile partiale din colegiul 1 Bucuresti.
As putea descrie aceasta respingere ca fiind legala, dar neconstitutionala. Un paradox, desigur, si iata de ce.
Legea alegerilor parlamentare, in varianta „originala”, asa cum a iesit din Parlament in 2008, in urma dezbaterilor din comisia speciala pe care am condus-o, prevedea ca, in situatia vacantarii unui post de deputat sau senator, sa se organizeze alegeri partiale in colegiul respectiv, dupa sistemul first past the post. Alegeri la care putea participa oricine beneficia de dreptrile elctorale prevazute de Constitutie.
Legea a fost modificata de guvernul Boc, prin ordonanta de urgenta, in sensul limitarii dreptului de candidatura numai la reprezentantii partidelor parlamentare. In mod neconstitutional, dupa parerea mea. Din doua motive, primul fiind ca se limiteaza printr-o lege drepturi electorale prevazute de Constitutie, cel de-al doilea fiind ca oricum, tot datorita Constitutiei, nu se pot emite ordonante de urgenta in materia drepturilor electorale. Biroul Electoral Municipal a aplicat legea si ei nu pot fi acuzati de nimic. Problema este asadar cum s-a ajuns la aceasta restrictie.
Aceasta situatie demonstreaza, din nou, o problema care trebuie avuta in vedere la modificarea Constitutiei. Legile pot fi atacate la Curtea Constitutionala de minim 25 de senatori sau 50 de deputati, ordonantele de urgenta nu. Parlamentarii trebuie sa astepte ca ordonanta sa devina lege si abia apoi pot actiona. Ceea ce este stupid, pentru ca intre timp actul normativ produce efecte, ca in cazul descris mai sus.
Etichete: alegeri partiale, Boc, colegiul 1, Constitutie, Curtea Constitutionala, ordonante de urgenta, Remus Cernea
Politica Liberala 
decembrie 30, 2009 la 17:27 |
O precizare la precizare: articolul încriminat NU a fost propus de Guvern, ci de Camera Deputaţilor. Conform datelor publice pe site-ul Camerei, limitarea dreptului de a candida nu apare nici în forma trimisă de Guvern, nici în forma trecută prin Senat, ci doar în forma trecută prin Cameră. Nu ni se spune cine a propus amendamentul respectiv, ar fi interesant de aflat de la un deputat, adică de la dumneavoastră.
Şi încă ceva: această formă a fost cu 212 voturi din 216 prezenţi. Vă invit deci să vă asumaţi votul, afară de cazul că aţi fost cel care a votat contra sau unul din cei trei care s-au abţinut sau nu au votat 😀
decembrie 30, 2009 la 17:36 |
Amendamentul a fost sustinut de guvern si de aceea a fost introdus. Nu fac parte din comisia care a discutat amendamentele, asa ca povestesc si eu de la altii.
Votul l-a dat toata lumea, dar pentru ca erau destule modificari care erau absolut necesare in afara de aceasta.
decembrie 30, 2009 la 17:40 |
Adică Guvernul s-a mai gândit şi a mai propus un amendament la propria ordonanţă? Sau un deputat a propus amendamentul şi reprezentantul Guvernului a fost de acord?
Eu am subliniat unanimitatea cu care deputaţii au votat legea, fără obiecţii. Pur şi simplu establishmen-ul s-a protejat de „intruşi”.
Dacă tot a venit vorba, ar fi foarte util dacă cele două Camere ar creşte transparenţa procesului decizional publicând exact cine ce amendament a propus. Dacă tot votăm uninominal, să judecăm fapte nu „poveşti de la alţii”.
decembrie 30, 2009 la 17:55 |
Nu, de obicei cand guvernul uita cate ceva apeleaza la trucul de a pune un deputat din arcul guvernamental sa depuna amendament si apoi reprezentantul guvernului spune ca e de acord. Se intampla des.
Faptul ca s-a votat nu are legatura fix cu acest amendament, dar in principiu nu pot sa neg si argumentul tau.
Ce am scris reprezinta opinia mea. Recunosc faptul ca astfel de restrictii sunt uzuale, de exemplu in Germania, unde la alegerile europene nu pot participa decat partidele parlamentare.
decembrie 30, 2009 la 18:20
„Uzual” nu e cel mai bun adjectiv, aş folosi poate „ocazional”, pentru că în general nu există astfel de restricţii, ci doar în unele cazuri precum cel din Germania. E ca şi cum ai zice că sistemul de vot uninominal cu distribuţie proporţională a mandatelor e uzual pentru că se mai foloseşte în două landuri din Germania; de fapt, e ocazional.
Revenind la discuţie, se poate afla cumva cine a propus amendamentul? Adică se înregistrează undeva? Dacă da, un deputat ar avea acces la aceste informaţii, sau e nevoie de o cerere oficială pe legea 544?
(am găsit şi butonul „răspunde” pentru a păstra firul discuţiei, scuze pentru devierea de mai sus!)
decembrie 30, 2009 la 18:46
Marturisesc ca nu stiu cum se poate afla. Mai ales daca a fost formulat direct in sedinta.
decembrie 30, 2009 la 19:10
Am aflat, trebuie să citesc în documentele de la „caseta electronică a deputatului” – uite că am ajuns să explic unui deputat cu vechime cum funcţionează Camera!
În cazul nostru, conform raportului de la Comisii, autorul amendamentului incriminat este Daniel Buda, de la PDL.
decembrie 30, 2009 la 20:04
Care este presedintele comisiei juridice, inseamna ca au dreptate colegii mei care mi-au povestit cam ca s-a intamplat.
decembrie 30, 2009 la 18:48 |
Domnule VOICU,
Pentru csa suntem in sarbatorile de iarna si in prag de An Nou, nu este asa ca trebuie sa fim mai buni ? (cel putin asa ma invata bunica cand eram mic)
Veniti dvs, cu un nou amendament de genul:
„…postul ramas vacant prin plecarea d-lui B.O. poate fi ocupat numai de un cetatean de sex masculin, a carui varsta nu depaseste maixim 23 de ani, cu studii terminate recent numai in SUA, cu cel putin un parinte membru in Parlament si al carui nume sa contina initialele HP…”
decembrie 30, 2009 la 18:49 |
Cam tarziu, era bun 🙂
decembrie 30, 2009 la 19:24 |
Va rog sa nu „o dati cotita”! Ovidiu a fost foarte exact in observatie, CDEP a introdus aceasta meschinarie! Sunteti membru al acestei camere in care votul a fost zdrobitor indiferent ca amendamentul ar fi fost facut in plen sau nu.
Sper ca acel vot impotriva sa fie un PNList iar ca toti ceilalti 53 sa nu fi fost atenti, prezenti sau macar sa aiba un „alibi” ca sa zic asa.
Altfel, eu in pozitia dumneavoastra as spune ca-mi pare rau ca nu am observat ca prin votul meu am pus fie si o pietricica la temelia unei deformari a democratiei …
decembrie 30, 2009 la 20:08 |
Amendamente nu se pot face in plen. Dupa deductiile facute mai ales de Ovidiu am aflat ca amendamentul a fost depus de presedintele comisiei juridice (PD) in sedinta comisiei, cel putin cu sprijinul guvernului. Colegi de-ai mei din comisie sustin ca la cererea guvernului, nu doar cu sprijinul acestuia
decembrie 30, 2009 la 19:39 |
1. Sunt absolut de acord ca una dintre principalele puncte pe ordinea de zi daca se revizuieste Constitutia este chestiunea ordonantelor de urgenta. Este deja absolut de neinteles pentru mine cum e posibil (legal) sa se modifice legi organice (pentru care Constitutia cere o majortiate a tuturor parlamentarilor, nu doar a celor prezenti in sala) prin ordonanta de urgenta in ultima luna dinaintea alegerilor. Pe urma exemplul din postarea Dvs. la fel de absurd.
Parerea mea este ca ordonantele de urgenta trebuie eliminate integral totul ca procedeu legislativ. Nu stiu nici o tara democratica care este legiferata de Guvern prin ordonante de urgenta. Ordonantele de urgenta tin mai mult de dictaturi iar in tarile democratice au fost utilizate in vreme de razboi (Primul, Al Doilea Razboi Mondial). Ar trebui sa le eliminati cu totul, altfel parlamentul nu va fi ceea ce este peste tot, singurul organ legiuitor. Cat timp vor fi ordonantele Romania nu va fi o democratie. Si parerea mea este ca eliminarea ordonantelor ar trebui sa fie una dintre conditiile fara de care nu ati accepta o schimbare constitutionala.
decembrie 30, 2009 la 20:02 |
2. Reglementarea care limiteaza dreptul de a candida la alegeri partiale nu mi se pare singura prevedere legala neconstitutionala din dreptul electoral.
In opinia mea alta prevedere neconstitutionala (care lezeaza dreptul constitutional de a fi ales, Art. 37 Const) este aceea care obliga independentii sa depuna o garantie de 6 (sau 12?) salarii medii pe economie, garantie care nu-i este returnata daca independentul nu este ales.
Dreptul de vot (Art. 36 Const) in opinia mea – si aici poate sunteti de alta parere – este incalcat de catre legea electorala pentru alegerile parlamentare prin care cetatenii pot vota decat in colegiul lor in ziua alegerilor, si nu exista posibilitatea de a vota anticipat prin posta. Ca sa nu fiu inteles gresit: sunt absolut impotriva sectiilor speciale. Insa, atata vreme cat exista multi sudenti, navetisti, militari, cetateni plecati in strainatate (in total mai multe milioane) este neconstitutional ca ei sa nu poata vota de exemplu prin posta. In acelasi timp cred ca ar trebui simplificata procedura de schimbare a domiciliului in buletin, astfel ca toti studentii, etc. sa poata, chiar sa fie obligati sa-si schimbe domiciliul din buletin daca traiesc preponderent in alta localitate. In Germania aceasta procedura se face in cel mult 5 minute si este desigur gratuita.
3. Nu sunt de acord nici cu amestecul de sisteme electorale. Sistem (relativ) proportional la parlamentare si consilii, uninominal majoritar in doua tururi pentru primari si presedinte, si uninominal majoritar intr-un singur tur pentru parlamentare partiale si pentru presedintii de Consilii Judetene. Acest mozaic nu are nici o justificare. Primele doua sisteme sunt ok dar uninominalul majoritar intr-un singur tur la partiale si la presedintii CJud mi se pare aberanta. Presedintii de Consilii Judetene au o mare responsabilitate, si pastoresc proiecte si bugete foarte importante, nu i se pare ok sa fie alesi cu o majoritate relativa (teoretic e posibil sa fie alesi si cu sub 30% din voturi). Cred ca ar trebui alesi in doua tururi, sau de catre o 51% dintre consilierii judeteni.
decembrie 30, 2009 la 20:06 |
Garantiile nu sunt discriminatorii, se depun de catre toti candidatii, nu doar de catre independenti.
Sunt un sustinator al votului anticipat si al votului prin corespondenta, poate mai discutam pe acest subiect
decembrie 31, 2009 la 01:06 |
Un An Nou excelent! La multi ani! 🙂
ianuarie 1, 2010 la 17:38 |
si culmea, toata lumea freaca acest subiect, se dau viteji dar sunt fricosi. De ce nu iau atitudine reala toti cei ca dumneavoastra pentru a face lucrurile sa functioneze asa cum e corect? Cu ce il ajuta pe Cernea faptul ca ii dati dreptate? Zic si eu ca are dreptate la fiecare 5 minute daca ajuta.
ianuarie 2, 2010 la 06:27 |
La multi ani Mihai Voicu !
Atentie liberali, vi se pregateste ceva…
http://mariusmina.blogspot.com/2010/01/atentie-liberali-vi-se-pregateste-ceva.html
ianuarie 4, 2010 la 21:18 |
Inca o precizare, pe linga cea adusa de Ovidiu: este vorba de OUG 97/2008. Din cite stiu eu este imposibil sa apartina guvernului Boc.
Si o intrebare: de ce va plingeti de imposibilitatea atacarii la Curtea Constitutionala a Ordonantelor de Urgenta? Constitutia ofera posibilitatea oricarui cetatean sa apeleze la institutia Avocatului Poporului. Mai mult, in cazul de fata vorbim de un articol introdus de Parlament. De ce nu a fost atacata la Curtea Constitutionala Legea de Aprobare a OUG?
ianuarie 4, 2010 la 22:47 |
In cazul de fata este un amendament adus de deputatul PD Buda si sustinut de guvernul Boc in 2009.
Putem apela la Avocatul Poporului, dar acesta nu este obligat sa dea curs cererii noastre.
ianuarie 4, 2010 la 23:24
Domnule Voicu, in articol scrie negru pe alb: Legea a fost modificata de guvernul Boc, prin ordonanta de urgenta, in sensul limitarii dreptului de candidatura numai la reprezentantii partidelor parlamentare.. Dupa cum spuneti si d-voastra mai sus este vorba in realitate de o modificare introdusa in Legea de aprobare a OUG. Articolul poate fi editat si pus in concordanta cu realitatea. Inteleg ca amendamentul apartine deputatului Buda dar nu vad importanta sustinerii sale (daca a existat) de catre guvernul Boc.
Nu mi-ati raspuns de ce Legea de Aprobare a a OUG nu a fost atacata la CCR, atita timp cit constitutional 25 de senatori ori 50 de deputati aveau acest drept. Mi se pare absolut ipocrit sa va plingeti ca nu puteti ataca la Curtea Constitutionala o ordonanta de urgenta in conditiile in care, avind posibilitatea constitutionala sa o faceti (ca parlamentari) nu ati facut-o.
Avocatul Poporului este obligat sa dea curs cererii oricarui cetatean lezat in drepturile si libertatile sale atita timp cit cererea este intemeiata si intra in competenta sa. Daca aveti impresia ca legea 35/1997 nu este destul de explicita in sensul acesta, ca parlamentar, aveti posibilitatea sa o amendati.
ianuarie 10, 2010 la 16:47 |
Stimate domnule Mihai Voicu,
Parerea publica este aproape unanima ca alegerile partiale pentru Colegiul 1 desfasurate in aceste conditii in care pot participa doar partidele parlamentare reprezinta un act neconstitutional.
Acest lucru l-au spus, printre multi altii, si constitutionalisti precum Ioan Stanomir, si analisti politici sau personalitati publice precum Cristian Pirvulescu, Dan Pavel, Zoe Petre – http://remuscernea.ro/2010/01/dan-pavel-si-zoe-petre-au-criticat-public-decizia-de-respingere-a-candidaturii-lui-remus-cernea/
In acelasi sens v-ati exprimat si dumneavoastra.
Ar trebui insa ca la nivelul conducerii PNL sa fie luata decizia retragerii din cursa electorala a domnului Radu Stroe intrucat dl. Honorius Prigoana a declarat ca se va retrage daca si dl. Stroe o va face. Astfel ar urma sa asteptam apoi decizia Curtii Constitutionale si sa fie organizate alegerile ulterior deciziei acesteia.
Argumentatia privind neconstitutionalitatea acelui articol de lege care interzice partidelor neparlamentare si independentilor sa candideze poate fi citita aici:
http://remuscernea.ro/2009/12/am-depus-la-tribunalul-bucuresti-contestatia-privind-decizia-biroului-electoral/
Emisiunea la care dl. Honorius Prigoana a declarat ca se va retrage din cursa daca va face la fel si dl. Radu Stroe este aici:
http://remuscernea.ro/2010/01/cum-l-a-convins-remus-cernea-pe-honorius-prigoana-sa-isi-retraga-candidatura/
Asadar reintrarea in democratie si constitutionalitate depinde foarte mult de decizia PNL in aceasta privinta. Participarea la aceste alegeri in aceste conditii a domnului Stroe urmata apoi de o decizie a Curtii Constitutionale prin care sa fie considerat neconstitutional articolul de lege respectiv ar pune intr-o lumina foarte proasta PNL care ar abdica astfel de la unul dintre fundamentele doctrinei liberale: apararea drepturilor si libertatilor individuale.
Va doresc o zi frumoasa,
Remus Cernea
http://www.remuscernea.ro
ianuarie 10, 2010 la 22:48 |
[…] se ascunde el ştie pe unde. Sunt curios dacă luări de poziţie precum cea a deputatului liberal Mihai Voicu rămân doar ipocrizie sau PNL va răspunde ceva. […]